După o demarare fără succes în perioada guvernului Prodi, un proiect de lege instituie un laborator special în vederea realizării unei bănci de date cu ADN-ul infractorilor. Potrivit criminologului Massimo Picozzi aceasta reprezintă o revoluţie istorică: ''Eram una dintre ultimele ţări din Europa care nu avea încă o bancă de date cu ADN-urile.
Este o rămânere în urmă inacceptabilă''. Acum, în sfârşit, va trebui să reuşim, iar lupta împotriva criminalităţii va înregistra cu siguranţă un important pas înainte. Guvernul Berlusconi pariază pe această cercetare: proiectul de lege inclus în pachetul de măsuri privind siguranţa publică prevede în primul rând crearea unui laborator în cadrul Departamentului administraţiei penitenciarelor (Dap). Aici va fi stabilit ADN-ul tuturor deţinuţilor italieni. Cum se face acest lucru? Analizându-se eşantioanele de salivă prelevate de la deţinuţii din toate închisorile din Italia. Efortul va fi uriaş; este vorba de ''catalogarea'' datelor a aproximativ 60.000 de persoane - cu excepţia celor arestate din anumite motive non-violente - în interval de doi ani, şi de o cheltuială de 3,9 milioane de euro pentru anul 2008 şi aceeaşi sumă va fi cheltuită pentru anul 2009. Practic, se vor cheltui 130 de euro pentru fiecare deţinut. Ulterior, costurile vor scădea fiindcă în regim ''fabrica'' ADN-ului va produce aproximativ 20.000 de profiluri pe an, cu o cheltuială ce nu va depăşi 2,6 milioane de euro.
În schimb, vor fi nevoie de 4,5 milioane de euro pentru achiziţionarea aparaturilor ştiinţifice - frigidere, centrifuge - şi informatice. Într-adevăr, toate profilurile cu nume şi prenume vor ajunge în banca de date instituită pe lângă Departamentul Siguranţei Publice. În aceeaşi structură se vor păstra ca într-o arhivă toate eşantioanele, adesea anonime, prelevate pe scena infracţiunilor comise pe teritoriul Italiei şi care acum sunt păstrate în dosarele aflate pe rol.
''Nu trebuie să ne aşteptăm la miracole, mai cu seamă la început - precizează Picozzi - dar în interval de trei-patru ani procentul de rezoluţie privind jafurile, omuciderile, violurile va creşte în mod inexorabil. Să ne gândim de pildă la jafuri: este uşor de imaginat că în cursul unei acţiuni un bandit să-şi piardă un smoc de păr; ADN-ul extras din acel fir de păr va fi comparat imediat cu cele prezente în banca de date care vor ajunge în curând la cota 100.000 şi vor continua să crească. Este foarte probabil să se ajungă rapid la identificarea banditului care de obicei este un profesionist cu un curriculum bogat. ªi acelaşi lucru se va întâmpla, chiar dacă în măsură diferită, în cazul omuciderilor şi a violurilor''.
ADN-ul va fi de asemenea important pentru reconstituirea istoriei imigraţilor ilegali. Aceasta şi pentru faptul că graţie tratatului de la Prum (Germania), acele date vor putea fi comparate cu cele existente în alte bănci de date europene. Astfel, vom descoperi poate chiar rapid că un cetăţean fără acte în regulă, depistat în ţara noastră, are precedente de o anumită gravitate în Germania sau în Marea Britanie. În esenţă, beneficiile vor fi incalculabile. ''Iar pe termen lung - afirmă Picozzi - colectivitatea va avea de câştigat. Să încercăm să ne închipuim cât de mult au costat anchetele desfăşurate timp de 20 de ani pe marginea cazului monstrului din Florenţa, fără să se fi ajuns totuşi la o concluzie sigură. ªi să reţinem că, pe de o parte, exista mult material biologic pe scena crimelor, iar pe de altă parte ancheta s-a învârtit în jurul unui număr restrâns de suspecţi. O comparaţie între urmele găsite şi profilul ADN-ului ar fi rezolvat diferitele dosare cu crime. Persoanele suspecte ar fi fost imobilizate graţie acelei dovezi zdrobitoare, sau absolvite definitiv'', se arată în încheierea articolului. /Rompres/
