Majoritatea ţărilor civilizate se confruntă cu o scădere accelerată a natalităţii şi a fertilităţii, iar România imită şi în acest domeniu ţările dezvoltate. Un studiu realizat recent de Fondul ONU pentru Populaţie arată că foarte puţine cupluri îşi doresc mai mult de unul sau doi copii. Mai îngrijorător este faptul că peste 70% dintre cupluri au
declarat că nu îşi mai doresc deloc copii. Aspectele financiare - situaţia financiară, munca plătită femeilor - sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil, ele fiind cele care vor avea cel mai mult de suferit la venirea pe lume a unui copil. Finalizarea primului Studiu "Generaţii şi Gen" a pus în discuţie măsura în care politicile guvernamentale răspund nevoilor actuale ale cuplurilor de a avea numărul de copii dorit. De la 2,2 copii la o femeie în 1989, valoare care asigura înlocuirea generaţiilor, rata totală a fertilităţii (numărul de copii născuţi de o femeie în perioada ei fertilă) a coborât la doar 1,3 copii la o femeie în 1995 şi s-a menţinut constantă până în prezent. Altfel spus, modelul de fertilitate din ultimii 10 ani arată o scădere de aproape un copil la o femeie, faţă de ultimele decenii ale perioadei comuniste.
Emanciparea femeii şi participarea crescândă a acesteia la activităţi economice în afara gospodăriei, intensificarea fenomenului de migraţie, reducerea influenţei normelor culturale, creşterea mobilităţii sociale, sporirea cheltuielilor pentru creşterea şi educarea copiilor, incertitudinea şi stresul sunt tot atâţia factori care au dus la scăderea natalităţii. Perceperea diferită a existenţei, care ajunge să fie caracterizată de individualism şi consumism, influenţează de asemenea numărul de copii aduşi pe lume, relevă studiul citat. Specialiştii au analizat datele obţinute pentru a identifica tendinţe sociale şi a le folosi la elaborarea de strategii şi măsuri care să pregătească România pentru tendinţa clară de scădere şi îmbătrânire a populaţiei.
Cele mai importante măsuri care ar putea veni în ajutorul cuplurilor de a avea copiii pe care şi-i doresc vizează: grădiniţele cu orar prelungit, care ar permite femeilor să lucreze; înfiinţarea grădiniţelor şi a creşelor de către angajator pentru a oferi părinţilor opţiunea să fie aproape de copii; un program de lucru flexibil pentru creşterea timpului pe care tinerii părinţi îl alocă familiei şi casei. Alte măsuri care ar putea duce la creşterea natalităţii sunt condiţiile mai bune de viaţă, în special facilitarea accesului tinerilor la locuinţe; programe de dezvoltare rurală; creşterea accesului şi calităţii serviciilor de sănătate a reproducerii, inclusiv de planificare familiala. /Rompres/
