Genomul fiecărui individ se schimbă pe parcursul vieţii sub efectul unor factori de mediu sau care ţin de alimentaţie, fapt care explică apariţia unor maladii grave, precum cancerul, odată cu îmbătrânirea organismului, conform unui nou studiu publicat. Cercetători de la Universitatea Johns Hopkins din Maryland, estul SUA, au descoperit
faptul că indicatorii epigenetici pe ADN (diferiţi de secvenţa de ADN în sine) se modifică în cursul vieţii unui individ, iar amploarea acestor modificări este similară şi la membrii aceleiaşi familii. Epigenetica cuprinde studiul mecanismelor ce permit unei celule să-şi menţină integritatea genomului. "Începem să înţelegem faptul că epigenetica se află în centrul cercetării medicale moderne pentru că schimbările epigenetice, diferite de structura secvenţei ADN care rămâne neschimbată în fiecare celulă, se pot produce sub influenţa unui anumit regim alimentar sau a expunerii la anumiţi factori de mediu", subliniază Dr. Andrew Feinberg, profesor de biologie moleculară şi genetică la Facultatea de Medicină a Universităţii Johns Hopkins. Epigenetica poate juca un rol determinant în explicarea apariţiei unor maladii grave, precum cancerul, diabetul sau chiar autismul", a mai adăugat el.
Cercetătorii au analizat eşantioane de ADN provenind de la aproximativ 600 de persoane. Eşantioanele de ADN ale voluntarilor au fost recoltate în 1991 şi apoi comparate cu eşantioane de la aceleaşi persoane recoltate între 2002 şi 2005, urmărindu-se variaţiile totale de metilare, principala formă de modificare epigenetică (şi deci reversibilă) a ADN-ului. În aproape o treime dintre cazurile examinate, procesul de metilare s-a schimbat în această perioadă de 11 ani dintre teste. Aceste modificări epigenetice pot fi de asemenea ereditare, fapt care explică de ce indivizii ce provin din unele familii sunt mai afectaţi de anumite maladii decât alţii. /Rompres/
