Francezii modifică regulile referitoare la prelevarea de organe
În momentul de faţă există în Franţa 13.000 de persoane care aşteaptă un transplant de organ, de multe ori în zadar. În 2007, agenţia franceză pentru biomedicină a pornit un experiment prin care organele pot fi prelevate nu doar după moartea cerebrală a pacientului ci deja după instalarea stopului cardiac (morţii clinice). Aceste reguli sunt valabile şi în alte ţări precum Marea Britanie, Belgia, Olanda, Spania, Austria, Elveţia sau SUA.
În Germania, unui pacient nu i se pot preleva organele în scopul transplantului decât în momentul când acesta se află în moarte cerebrală. Regula este înscrisă în legea referitoare la transplantul de organe, care s-a orientat după indicaţiile camerei federale a medicilor din Germania. Conform legii, este nevoie mai întâi ca decesul să fie constatat de doi medici care nu ţin de echipa care se ocupă de transplant, independent unul de altul. Totodată, EEG-ul pacientului trebuie să indice lipsa oricărei activităţi cerebrale. Potrivit lui Hans-Joerg Freese, de la camera federală a medicilor, un stop cardiovascular de zece minute nu este echivalent cu moartea cerebrală, regulă stabilită de camera medicilor acum zece ani şi care este valabilă şi azi. Freese s-a arătat sceptic în ce priveşte dezbaterea solicitată de un chirurg german pe tema prelevării de organe după un stop cardiovascular ireversibil, arătând că opinia colegului de breaslă este una singulară şi nu va duce la modificarea legii germane în materie.
În urma criteriilor de selecţie, numărul potenţialilor donatori de organe este foarte limitat, dat fiind că moartea cerebrală are loc înaintea celei clinice la doar un procent dintre pacienţi, aşa cum arăta Birgit Blome, de la Fundaţia Germană pentru Transplantul de Organe (DSO-Deutsche Stiftung Organtransplantation). În cazul multora dintre pacienţi, medicii trebuie mai întâi să întrebe rudele dacă sunt de acord cu prelevarea de organe, doar o mică parte fiind în posesia unei legitimaţii de donare de organe (document prin care pacientul îşi dă acordul pentru prelevarea de organe). Interesul pentru donarea de organe este mare în rândul populaţiei.
Ministrul sănătăţii din Germania, Ulla Schmidt (SPD - socialişti), doreşte ca pe viitor declaraţiile de disponibilitate pentru donarea de organe să fie salvate în format electronic, pe cardul de sănătate, proiectul urmând se pare să fie aprobat de populaţie, aşa cum reiese din sondajul realizat în 2006 de un grup de experţi în psihologie medicală din Leipzig, care a arătat că 60 la sută dintre cei intervievaţi ar fi de acord ca atitudinea lor faţă de donarea de organe să fie înscrisă pe cardul de identitate. DSO a iniţiat o campanie cu titlul ”Pentru viaţă. Pentru donarea de organe”, prin intermediul căreia încearcă să atragă atenţia asupra problemei, campanie aflată sub patronajul cancelarului german, Angela Merkel, care declară pe pagina Internet a campaniei: ”Decizia în favoarea donării de organe este o decizie pentru prelungirea vieţii unui semen. Spune-ţi Da vieţii, spune-ţi Da donării de organe”.
În Franţa, medicii, infirmierii şi politicienii discută aprins asupra sensului şi folosului unui astfel de experiment, în timp ce o comisie de etică, formată din medici, personal de la serviciile de salvare şi infirmieri, controlează la intervale regulate ce se modifică prin noua reglementare şi ce probleme apar. /Rompres/