Adepţii reformelor în nutriţie şi în modul de viaţă au numit sarea drept aducătoare de moarte albă, otravă lentă, substanţă distrugătoare a sănătăţii, care duce la creşterea tensiunii arteriale şi la distrugerea vaselor de sânge. Numai că ultimele cercetări pentru descoperirea efectelor consumului de sare asupra
îmbolnăvirilor cardiace şi ale
sistemului circulator au avut un rezultat uluitor: nu consumul de sare, ci mai degrabă lipsa acesteia reprezintă un risc în privinţa sănătăţii. Această concluzie la care au ajuns cercetătorii ştiinţifici de la Albert Einstein College of Medicine din New York şi care contrazice clar presupunerile de până acum a avut la bază o măsurătoare în cerc foarte larg.Au fost făcute cercetări pe aproape 9 000 de subiecţi obişnuiţi, care au împlinit 30 de ani şi care nu au redus consumul zilnic de sare. Elininându-i din cercetare pe cei cu riscuri (hipertensiune, fumat, diabet), s-a dovedit că consumul de sare în sine nu reprezintă un factor de risc. În cazul celor care consumă cea mai mică cantitate de sare, riscul de a fi expuşi îmbolnăvirilor grave este cu 80 la sută mai mare decât în cazul celor care preferă o alimentaţie cu o cantitate destul de mare de sare.
În ultima vreme încep să cadă tot mai multe mituri legate de caracterul nesănătos al unor alimente sau al modului de trai, fapt care este tot mai mult consecinţa computerizării sistemului sanitar, a interpretărilor mai înlesnite ale datelor. În ţările dezvoltate, în anii 1990, s-a început introducerea masivă în calculatoare a datelor privind datele personale de sănătate, astfel în tot mai multe locuri stau la dispoziţie bazele de date electronice care pot fi comparate. Iar programele de analize oferă rând pe rând dovezile care dezmint datele greşite de până acum.
Potrivit ultimului număr al revistei International Journal of Cancer, în urma unei analize care a durat câteva decenii, s-a constatat că apariţia cancerului la sân la femei nu are nicio legătură cu consumul de ceai sau cafea. Timp de 22 de ani au fost adunate datele de la peste 85 de mii de de persoane şi nu s-a descoperit nici un risc ridicat de cancer la sân în rândul femeilor care au băut zilnic mai mult de patru cafele sau ceaiuri, în comparaţie cu cele care au băut o cantitate mai mică. Ba mai mult, în cazul femeilor intrate în menopauză, riscul apariţiei cancerului la sân a scăzut într-o măsură oarecare la cele are au consumate cele mai multe băuturi cu cofeină, în comparaţie cu cele cere au consumat cantităţi mai mici.
Un alt studiu dezminte că acrilamida, substanţa care se formează în ulei în urma prăjirii cartofilor, ar fi cancerigenă. După părerea cercetătorilor italieni şi elveţieni, studiile de până acum privind legătura dintre consumul de cartofi prăjiţi şi îmbolnăvirile de cancer oferă o concluzie pripită. În schimb, nu s-a ocupat nimeni în mod serios de legătura existentă între obezitate şi cancer, care este mult mai verosimil răspunzătoare pentru respectivele îmbolnăviri, din cauza consumului de mâncăruri mult prea grase.
Tot cercetători americani au descoperit, potrivit unui studiu publicat în British Medical Journal, că nici un fapt ştiinţific nu susţine presupunerea potrivit căreia organismul omului are nevoie de consumarea zilnică de opt pahare de apă, adică a unei cantităţi de un litru şi jumătate - doi litri de apă. Dacă unor persoane nu le este sete şi consumă mai puţină apă decât cantitatea recomandată ca fiind ideală, nu înseamnă că vor avea neapărat pietre la rinichi sau probleme de digestie. Este adevărat că necesitatea zilnică de apă la unele persoane poate ajunge şi la doi litri şi jumătate, dar o parte din această cantitate este acoperită de conţinutul de apă din alimentele consumate. /Rompres/
