Ghidurile şi protocoalele terapeutice sunt foarte utile în cazurile de malpraxis, a declarat ministrul sănătăţii publice, Eugen Nicolăescu, în cadrul dezbaterii "Gestionarea riscului în practica medicală". Din analiza cazurilor de malpraxis rezultă că acestea au loc deoarece "gestionarea" unui pacient se face după cutume şi nu după
regulamente clare, cunoscute în toată lumea, a afirmat ministrul sănătăţii. Eugen Nicolăescu a anunţat că, în prezent, la Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) se lucrează la regulamente clare, la proceduri care trebuie aplicate şi respectate, de la internarea bolnavului, în timpul investigării acestuia şi până la externare. El a adăugat că responsabili de aplicarea acestui regulament vor fi managerul şi şeful de secţie. Ministrul sănătăţii consideră că ar trebui luată o decizie după consultarea instituţională în ceea ce priveşte sancţiunile pentru această profesie, care are o anumită particularitate. Eugen Nicolăescu a spus că deşi de latura profesională se ocupă Colegiul Medicilor, MSP a considerat că este necesar să se implice în sensul impulsionării Colegiului şi Specialităţilor pentru elaborarea ghidurilor şi protocoalelor de management al bolii. "Cu regulamente de ordine interioară şi cu ghiduri şi protocoale de practică va fi mult mai uşor de stabilit cine şi din ce punct de vedere a greşit în cazul în care se aduce un prejudiciu unui bolnav", a subliniat ministrul sănătăţii.
Nicolăescu a explicat că la nivelul ministerului există o comisie specială ce funcţionează şi în cadrul Autorităţilor de Sănătate Publică (ASP) şi care analizează cazurile de malpraxis, doar dacă este sesizată de pacient sau aparţinătorii acestuia. "Din păcate, pacienţii nu cunosc acest drept al lor, iar în cazuri de deces, uneori aparţinătorii sunt prea marcaţi şi reclamă prea târziu, când este greu de reconstituit ce s-a întâmplat", a admis demnitarul. Eugen Nicolăescu a mai spus că, zilele acestea, se lucrează la MSP la completarea legislaţiei privind malpraxisul şi se are în vedere, între altele, sesizarea comisiei de către managerul spitalului, de MSP sau chiar de ASP. În opinia ministrului sănătăţii, trebuie introdusă şi obligativitatea ca managerul să informeze prompt MSP şi ASP asupra eventualelor cazuri de malpraxis. Eugen Nicolăescu a adăugat şi că se impune legiferarea unui termen de comunicare a unor rezultate preliminare ale anchetei.
În cazul utilizării căii civile în justiţie, partea prejudiciată poate solicita despăgubiri plătite din asigurările de malpraxis cu toate implicaţiile pentru pacient, dar şi pentru medic, a susţinut ministrul sănătăţii. Asigurarea pentru risc profesional are două obiective şi anume protecţia pacientului pentru recuperarea prejudiciilor în caz de malpraxis, dar şi a medicului care poate apela la asigurarea proprie pentru a putea plăti cele hotărâte de instanţă, a precizat Nicolăescu. El consideră că lucrurile nu sunt puse la punct nici din punct de vedere al asigurărilor, cei mai mulţi cetăţeni nu cunosc că pot cere despăgubiri în urma unui prejudiciu din poliţa de asigurare a medicului.
Dr. Adina Geană, director general CASMB, a declarat, la rândul său, că se impune o reglementare a legislaţiei în domeniu, dar şi o informare a cetăţenilor în legătură cu aceste reglementări. Dr. Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS, a spus că trebuie dată o definiţie malpraxisului, altfel pacientul va fi purtat "de colo colo" fără nicio bază.
Avocatul Colegiului Medicilor din România (CMR), Liviu Fătu, a opinat că pacienţii se adresează mai întâi CMR pentru că nu costă şi obţin mai repede o soluţionare. Pentru Comisia specială de la MSP pacientul trebuie să plătească pentru expertiză între 30 şi 40 milioane de lei şi nu are aceşti bani, iar pentru acţiunea în civil trebuie plătită taxa de timbru, în timp ce pentru calea de atac penală nu se plăteşte, dar se aşteaptă foarte mult, a explicat Liviu Fătu. /Rompres/
