Rezultatele unui
nou studiu publicat în numărul din iunie al revistei de specialitate Diabetes
Care sugerează faptul că valorile crescute ale enzimelor hepatice, chiar şi la
limita superioară a normalului, sunt asociate cu o incidenţă crescută a
diabetului zaharat. “Noile dovezi sugerează existenţa unei legături puternice
între anumite enzime hepatice ca gamma glutamyl transferaza (GGT) şi alaninaminotransferaza (ALT)şi diabet”
notează Dr. Matthias B. Schulze de la German Institute of Human Nutrition Potsdam -Rehbruecke, Nuthetal, Germania .
Aceste enzime hepatice pot fi implicate în anumite procese clinice care
afectează riscul dezvoltării anumitor condiţii ca diabetul sau afecţiunile
cardiovasculare, a mai adăugat echipa de cercetare.
Oamenii de ştiinţă au condus un studiu în care au fost incluşi 787 de indivi cu diabet urmăriţi în medie 7 ani, şi 2224 de participanţi fără diabet. Făcând comparaţie cu cei incluşi în cea mai joasă quintilă hazard ratio ajustat pentru incidenţa diabetului a fost de 1.13 pentru quintila 2, 1.67 pentru quintila 3, 2.77 pentru quintila 4 şi de 2.67 pentru quintila 5 (p< 0.001). În mod similar pentru ALT HR a fost de 0.93, 1.28, 1.35, respectiv 1.93.
Magnitudinea asocierii dintre GGT şi incidenţa diabetului zaharat a fost mai crescută printre bărbaţi atunci când s-au făcut comparaţiile pe sexe. (p = 0.004). Nu a fost notată nicio diferenţă semnificativă statistic în ceea ce priveşte sexul pacienţilor, nivelul ALT şi riscul pentru diabet.
Cu toate că aceste noi obeservaţii necesită continuarea investigaţiilor ele susţin necesitatea unor evaluări ulterioare privind nivelul GGT şi al ALT şi riscul dezvoltării diabetului zaharat, au concluzionat cercetătorii.
Diabetes Care 2008;31:1138-1143
Oamenii de ştiinţă au condus un studiu în care au fost incluşi 787 de indivi cu diabet urmăriţi în medie 7 ani, şi 2224 de participanţi fără diabet. Făcând comparaţie cu cei incluşi în cea mai joasă quintilă hazard ratio ajustat pentru incidenţa diabetului a fost de 1.13 pentru quintila 2, 1.67 pentru quintila 3, 2.77 pentru quintila 4 şi de 2.67 pentru quintila 5 (p< 0.001). În mod similar pentru ALT HR a fost de 0.93, 1.28, 1.35, respectiv 1.93.
Magnitudinea asocierii dintre GGT şi incidenţa diabetului zaharat a fost mai crescută printre bărbaţi atunci când s-au făcut comparaţiile pe sexe. (p = 0.004). Nu a fost notată nicio diferenţă semnificativă statistic în ceea ce priveşte sexul pacienţilor, nivelul ALT şi riscul pentru diabet.
Cu toate că aceste noi obeservaţii necesită continuarea investigaţiilor ele susţin necesitatea unor evaluări ulterioare privind nivelul GGT şi al ALT şi riscul dezvoltării diabetului zaharat, au concluzionat cercetătorii.
Diabetes Care 2008;31:1138-1143
