Conducerea Autorităţii de Sănătate Publică a
Municipiului Bucureşti (ASPMB) a dispus intensificarea acţiunilor de informare
a populaţiei cu privire la măsurile ce trebuie luate pe timpul verii, când sunt
temperaturi înalte (peste 32 grade C), măsuri ce vizează în mod special
populaţia vârstnică, copiii, precum şi persoanele care suferă de afecţiuni
cardio-vasculare şi respiratorii. În acest scop există materiale tipărite (afişe şi
pliante) ce vor fi distribuite în şcoli, unităţi sanitare, stradal şi afişate
în locuri de trafic intens (pieţe agro-alimentare, staţii RATB sau Metrou).
Biroul de Promovare a Sănătăţii din cadrul ASPMB vine astfel, în sprijinul populaţiei, în vederea informării asupra pericolului pe care îl reprezintă temperaturile ridicate (caniculare) asupra sănătăţii întregii populaţii şi în special asupra persoanelor ce se încadrează în grupele de risc. Temperaturile ridicate provoacă transpiraţia, care are rol de regulator termic şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa, organismul mai pierde şi săruri minerale şi vitamine (mai ales pe cele solubile), antrenând astfel multe consecinţe negative în desfăşurarea proceselor fiziologice.
Principalele simptome în situaţii de acest gen sunt: oboseala psihică şi fizică, stare de disconfort, iritabilitate, greaţă, vărsături, cefalee, ameţeală, leşin, dureri musculare, insomnie sau intensificarea simptomatologiei în caz de boli cronice. Atacul de căldură se poate recunoaşte prin debutul brusc al manifestărilor (15-20 de minute): confuzie, dezorientare temporală şi spaţială, tahicardie, comportament bizar, status mental alterat, comă, iar temperatura corpului depăşeşte 40 de grade.
Pentru evitarea neplăcerilor datorate temperaturilor înalte (peste 30 grade C) se impune consumarea în medie a trei litri de lichide pe zi (apă, ceaiuri, infuzii de plante), nu prea reci (se elimina înainte de a realiza hidratarea organismului), evitarea consumului de alcool, cafea şi tutun. Se recomandă consumul cât mai multor fructe şi legume - datorită pe de o parte rezervelor de apă, săruri minerale şi vitamine care le conţin, dar şi datorită faptului că în organism ele cedează apă sub formă de efect retard, asigurând în mod constant şi pe termen lung lichidul. Alte recomandări vizează consum de alimente cu valoare calorică mică, îmbrăcăminte adecvată sezonului, protejând corpul şi capul de expunerea directă la radiaţiile solare, evitarea circulaţiei între orele 11-17, în zilele cu temperaturi crescute, iar dacă este absolut necesar să se circule în acest interval de timp - se vor lua măsuri de protecţie: se va merge pe la umbră, cu capul acoperit, se vor purta ochelari de soare şi se va opta pentru îmbrăcăminte subţire, adecvată, din ţesături naturale şi de culoare deschisă.
În agricultură, pe şantierele de construcţii, în halele industriale care nu au posibilitatea asigurării unor condiţii de microclimat corespunzătoare, activitatea se va desfăşura dimineaţa şi seara. Persoanele cele mai afectate de temperaturile ridicate sunt copiii, persoanele vârstnice, persoanele cu afecţiuni cardio-vasculare şi respiratorii, gravidele cu risc şi persoanele dependente fizic. /Rompres/
Biroul de Promovare a Sănătăţii din cadrul ASPMB vine astfel, în sprijinul populaţiei, în vederea informării asupra pericolului pe care îl reprezintă temperaturile ridicate (caniculare) asupra sănătăţii întregii populaţii şi în special asupra persoanelor ce se încadrează în grupele de risc. Temperaturile ridicate provoacă transpiraţia, care are rol de regulator termic şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa, organismul mai pierde şi săruri minerale şi vitamine (mai ales pe cele solubile), antrenând astfel multe consecinţe negative în desfăşurarea proceselor fiziologice.
Principalele simptome în situaţii de acest gen sunt: oboseala psihică şi fizică, stare de disconfort, iritabilitate, greaţă, vărsături, cefalee, ameţeală, leşin, dureri musculare, insomnie sau intensificarea simptomatologiei în caz de boli cronice. Atacul de căldură se poate recunoaşte prin debutul brusc al manifestărilor (15-20 de minute): confuzie, dezorientare temporală şi spaţială, tahicardie, comportament bizar, status mental alterat, comă, iar temperatura corpului depăşeşte 40 de grade.
Pentru evitarea neplăcerilor datorate temperaturilor înalte (peste 30 grade C) se impune consumarea în medie a trei litri de lichide pe zi (apă, ceaiuri, infuzii de plante), nu prea reci (se elimina înainte de a realiza hidratarea organismului), evitarea consumului de alcool, cafea şi tutun. Se recomandă consumul cât mai multor fructe şi legume - datorită pe de o parte rezervelor de apă, săruri minerale şi vitamine care le conţin, dar şi datorită faptului că în organism ele cedează apă sub formă de efect retard, asigurând în mod constant şi pe termen lung lichidul. Alte recomandări vizează consum de alimente cu valoare calorică mică, îmbrăcăminte adecvată sezonului, protejând corpul şi capul de expunerea directă la radiaţiile solare, evitarea circulaţiei între orele 11-17, în zilele cu temperaturi crescute, iar dacă este absolut necesar să se circule în acest interval de timp - se vor lua măsuri de protecţie: se va merge pe la umbră, cu capul acoperit, se vor purta ochelari de soare şi se va opta pentru îmbrăcăminte subţire, adecvată, din ţesături naturale şi de culoare deschisă.
În agricultură, pe şantierele de construcţii, în halele industriale care nu au posibilitatea asigurării unor condiţii de microclimat corespunzătoare, activitatea se va desfăşura dimineaţa şi seara. Persoanele cele mai afectate de temperaturile ridicate sunt copiii, persoanele vârstnice, persoanele cu afecţiuni cardio-vasculare şi respiratorii, gravidele cu risc şi persoanele dependente fizic. /Rompres/
