ªtirile despre geneticienii care au reuşit
pentru prima oară să modifice genetic un embrion uman au provocat o sumedenie
de controverse, o serie de organizaţii care militează împotriva clonării
acuzându-i pe cercetători că încearcă să obţină primii copiii selecţionaţi genetic.
Totuşi, unul dintre participanţii la acest experiment reuşit a ţinut să
precizeze că obiectivele acestuia au fost legate strict de obţinerea de celule stem. El a
subliniat că în cadrul experimentului a fost folosit un embrion uman anormal
care nu ar fi avut nici o şansă de supravieţuire. "Nimeni nu doreşte să
obţină copii selecţionaţi genetic", a precizat Dr. Zev Rosenwaks, director
al Departamentului pentru Medicină Reproductivă şi Infertilitate de la Centrul
medical presbiterian Weill Cornell din New York.
Ideea obţinerii unor copii selecţionaţi genetic implică acţionarea directă asupra genelor acestora pentru augmentarea anumitor trăsături ale acestora în încercarea de a se obţine oameni cu un grad mai ridicat de inteligenţă sau cu aptitudini atletice deosebite. O parte a lumii academice respinge această idee invocând faptul că i-ar transforma pe copii în obiecte atent construite care ar creşte factorul de inegalitate socială, polarizând societatea între grupul celor cu gene selectate şi grupul celorlalţi ce vor fi consideraţi inferiori genetic.
Studiul ce prezintă rezultatele primului experiment reuşit de modificare genetică a unui embrion uman a fost prezentat toamna trecută cu ocazia unei conferinţe a Societăţii Americane de Medicină Reproductivă, dar nu a atras atenţia opiniei publice imediat. Rezultatele acestui studiu au fost însă prezentate de curând în The Sunday Times of London.
Zev Rosenwaks şi colegii săi au reuşit acest experiment pe un embrion ce avea mai mulţi cromozomi decât normal, fapt care-l făcea neviabil. Urmând o procedură standard folosită pe animale, cercetătorii au introdus în acest embrion o genă ce funcţionează ca un marker şi poate fi urmărită peste timp. Scopul acestui experiment a fost identificarea acestei gene în celulele stem recoltate de la acest embrion pentru a răspunde întrebărilor cu privire la caracterul neviabil al embrionilor anormali.
În replică, Marcy Darnovsky, director executiv al Centrului pentru Genetică şi Societate, a avertizat însă că aceste tehnici ar putea fi folosite şi de oameni de ştiinţă care, departe de atenţia publică, ar încerca să obţină oameni modificaţi genetic. O organizaţia londoneză, Human Genetics Alert, a criticat acest experiment invocând acelaşi argument ca şi Marcy Darnovsky. /Rompres/
Ideea obţinerii unor copii selecţionaţi genetic implică acţionarea directă asupra genelor acestora pentru augmentarea anumitor trăsături ale acestora în încercarea de a se obţine oameni cu un grad mai ridicat de inteligenţă sau cu aptitudini atletice deosebite. O parte a lumii academice respinge această idee invocând faptul că i-ar transforma pe copii în obiecte atent construite care ar creşte factorul de inegalitate socială, polarizând societatea între grupul celor cu gene selectate şi grupul celorlalţi ce vor fi consideraţi inferiori genetic.
Studiul ce prezintă rezultatele primului experiment reuşit de modificare genetică a unui embrion uman a fost prezentat toamna trecută cu ocazia unei conferinţe a Societăţii Americane de Medicină Reproductivă, dar nu a atras atenţia opiniei publice imediat. Rezultatele acestui studiu au fost însă prezentate de curând în The Sunday Times of London.
Zev Rosenwaks şi colegii săi au reuşit acest experiment pe un embrion ce avea mai mulţi cromozomi decât normal, fapt care-l făcea neviabil. Urmând o procedură standard folosită pe animale, cercetătorii au introdus în acest embrion o genă ce funcţionează ca un marker şi poate fi urmărită peste timp. Scopul acestui experiment a fost identificarea acestei gene în celulele stem recoltate de la acest embrion pentru a răspunde întrebărilor cu privire la caracterul neviabil al embrionilor anormali.
În replică, Marcy Darnovsky, director executiv al Centrului pentru Genetică şi Societate, a avertizat însă că aceste tehnici ar putea fi folosite şi de oameni de ştiinţă care, departe de atenţia publică, ar încerca să obţină oameni modificaţi genetic. O organizaţia londoneză, Human Genetics Alert, a criticat acest experiment invocând acelaşi argument ca şi Marcy Darnovsky. /Rompres/
