Agresiunea permanentă asupra ecosistemului
provoacă un fel de revoluţie bacteriană. Această ”rebeliune a
microorganismelor" face ca agenţii infecţioşi să dezvolte rezistenţe faţă
de antibioticele şi medicamentele disponibile în patologii tradiţionale precum
tuberculoza sau malaria şi altele mai grave, precum meningita sau infecţiile
contractate în spitale. Este tot mai greu să fie combătute, iar în cazul tuberculozei XDR, nici
măcar nu mai este posibilă vindecarea: mortalitatea a atins sută la sută din
cazurile provocate de aceste tulpini devenite ultrarezistente. Schimbările
climatice, încălzirea planetei, migraţiile, globalizarea şi distrugerea
rezervelor naturale contribuie la apariţia de noi infecţii bacteriene sau
virale care devin tot mai virulente. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
(OMS) există în prezent 40 de noi boli infecţioase. În ultimii cinci ani s-au
produs 1.100 de focare infecţioase în lume.
Alterarea ecosistemelor are o incidenţă deosebită asupra bolilor infecţioase, catalogate drept patologii "ecologice, amplu dependente de schimbările ambientale", asigură César Nombela, de la Universitatea Complutense din Madrid. Exemplele acestei dependenţe sunt multiple: legionela, virusul Nilului occidental (West Nile Virus), sau al gripei aviare sunt câteva din bolile infecţioase care au apărut, sau reapărut, în ultimii ani. Sistemele microbiene asigură menţinerea vieţii planetei, spune Fernando Baquero, de la spitalul Universitar Ramón y Cajal dinMadrid
Oamenii au ditrus ecosistemele şi au eliberat microorganismele, viruşii şi bacteriile din zonele necunoscute. ”Suntem, singurii responsabili", susţine Julian Davies, de la UniversitateaBritish Columbia , din Vancouver (Canada
Introducerea de substanţe toxice pentru combaterea microbilor a forţat evoluţia lor spre forme mai rezistente la medicamentele disponibile. "ªi nu vorbim doar de antibiotice, ci şi de mulţi alţi agenţi prezenţi în poluarea chimică care sunt toxice pentru orice organism viu şi, prin urmare, şi pentru microorganisme care sunt forţate la acest proces evolutiv", explică Julian Davies. Specialiştii în boli infecţioase sunt preocupaţi. ”Asistăm la tulpini atât de rezistenţi la antibiotice că stârnesc teamă. Există bacterii rezistente până la 15 antibiotice. Ce-i de făcut la o îmbolnăvire cu un astfel de virus?” se întreabă Sara Soto, de la spitalul Clinic dinBarcelona
Potrivit lui Jules Davies, ”oamenii de ştiinţă ştiu că microorganismele întotdeauna câştigă”. Fiinţele umane sunt de relativ puţin timp pe Terra, de doar câteva milioane. ”Am aterizat”, spune el, ”pe o planetă populată de microbi. Ei au venit primii şi vor rămâne în continuare”. ªi este convins că atunci când oamenii îşi vor încheia existenţa pe pământ, microorganismele vor supravieţui. ”Trebuie să învăţăm să vieţuim alături de bacterii şi să înţelegem că unele dintre ele generează boli, dar că marea lor majoritate, nu numai că nu le provoacă, dar sunt şi foarte importante pentru existenţa vieţii pe Pământ". De aceea mizează pe învăţarea utilizării microbilor. "O putem face. Mediul microbian este o lume uimitoare pe care continuăm să nu o înţelegem, mai ales cea a miilor de bacterii care sunt prezente în organismul nostru". /Rompres/
Alterarea ecosistemelor are o incidenţă deosebită asupra bolilor infecţioase, catalogate drept patologii "ecologice, amplu dependente de schimbările ambientale", asigură César Nombela, de la Universitatea Complutense din Madrid. Exemplele acestei dependenţe sunt multiple: legionela, virusul Nilului occidental (West Nile Virus), sau al gripei aviare sunt câteva din bolile infecţioase care au apărut, sau reapărut, în ultimii ani. Sistemele microbiene asigură menţinerea vieţii planetei, spune Fernando Baquero, de la spitalul Universitar Ramón y Cajal din
Oamenii au ditrus ecosistemele şi au eliberat microorganismele, viruşii şi bacteriile din zonele necunoscute. ”Suntem, singurii responsabili", susţine Julian Davies, de la Universitatea
Introducerea de substanţe toxice pentru combaterea microbilor a forţat evoluţia lor spre forme mai rezistente la medicamentele disponibile. "ªi nu vorbim doar de antibiotice, ci şi de mulţi alţi agenţi prezenţi în poluarea chimică care sunt toxice pentru orice organism viu şi, prin urmare, şi pentru microorganisme care sunt forţate la acest proces evolutiv", explică Julian Davies. Specialiştii în boli infecţioase sunt preocupaţi. ”Asistăm la tulpini atât de rezistenţi la antibiotice că stârnesc teamă. Există bacterii rezistente până la 15 antibiotice. Ce-i de făcut la o îmbolnăvire cu un astfel de virus?” se întreabă Sara Soto, de la spitalul Clinic din
Potrivit lui Jules Davies, ”oamenii de ştiinţă ştiu că microorganismele întotdeauna câştigă”. Fiinţele umane sunt de relativ puţin timp pe Terra, de doar câteva milioane. ”Am aterizat”, spune el, ”pe o planetă populată de microbi. Ei au venit primii şi vor rămâne în continuare”. ªi este convins că atunci când oamenii îşi vor încheia existenţa pe pământ, microorganismele vor supravieţui. ”Trebuie să învăţăm să vieţuim alături de bacterii şi să înţelegem că unele dintre ele generează boli, dar că marea lor majoritate, nu numai că nu le provoacă, dar sunt şi foarte importante pentru existenţa vieţii pe Pământ". De aceea mizează pe învăţarea utilizării microbilor. "O putem face. Mediul microbian este o lume uimitoare pe care continuăm să nu o înţelegem, mai ales cea a miilor de bacterii care sunt prezente în organismul nostru". /Rompres/
