O echipă de cercetători britanici de la Tyne
University din Newcastle au introdus celule stem umane recoltate din piele în
ovule de vacă, obţinând primii embrioni hibrizi om-animal care vor supravieţui
pentru trei zile, timp în care vor fi folosiţi pentru a se încerca tratarea
anumitor boli incurabile în prezent. Oamenii de ştiinţă au primit abia în luna
ianuarie permisiunea de a încerca un astfel de experiment, iar rapiditatea cu care
a fost obţinut primul hibrid embrionar om-animal a surprins pe toată lumea,
fiind considerată un important succes al ştiinţei. Anunţarea obţinerii primul
hibrid embrionar om-animal s-a produs cu o lună mai devreme de votul în
Parlamentul de la Londra al unei legi privind legalizarea acestui tip de
experimente, lege care în prezent există într-o formă plină de ambiguităţi şi
dominată de controverse de ordin etic. Acest experiment a provocat oprobiul
Bisericii Catolice dar şi al altor culte creştine care susţin că acest gen de
experimente sunt imorale şi redundante.
Scopul asumat de cercetătorii din Newcastle este de a
încerca o revoluţie pe baze genetice în medicină, oferind modalităţi de
tratament pentru maladii incurabile în prezent precum Alzheimer sau Parkinson.
Echipa de cercetători condusă de Dr Lyle Armstrong, încearcă să identifice o
modalitate rapidă, ieftină şi sigură de a obţine celule stem umane. Aceste
celule sunt ''părinţii'' fiecărui tip de ţesut din organismul uman, iar în
anumite condiţii chimice celulele stem pot fi transformate (specializate) în
celule nervoase, celule de ţesut muscular, osos sau orice alt fel de ţesut
prezent în organismul uman şi care ar putea fi afectat de boli incurabile.
Pentru a obţine celule stem
cercetătorii explică faptul că trebuie să creeze mai întâi embrioni umani
folosind aceaşi tehnică de clonare dezvoltată pentru celebra oaie Dolly (primul
animal clonat). Astfel o singură celulă este prelevată de la un donator uman,
iar nucleul său, în care se află un set complet de gene umane, este îndepărtat.
Acest material ADN uman este introdus apoi într-o celulă ou al cărei propriu
bagaj ADN a fost îndepărtat. Sub acţiunea unui câmp electric foarte slab, acest
ovul începe să se dividă şi să crească. Embrionul rezultat este o clonă - o
entitate identică din punct de vedere genetic cu donatorul. Echipa din Newcastle a precizat că ar
fi preferabil să se folosească ovule umane pentru aceste experimente, însă
acestea sunt greu de obţinut în numărul necesar pentru astfel de experimente.
În locul acestora cercetătorii au optat pentru ovule de vacă, fapt care
presupune că embrionul obţinut dintr-un astfel de ovul va avea anumite mesaje
ADN de vacă, deşi va arăta şi se va dezvolta ca un embrion uman normal. Prin
lege aceşti embrioni trebuie să fie distruşi la 14 zile de la naştere, când
sunt încă mai mici decât gămălia unui ac. ''Ne este greu să ne imaginăm o
singură lege care să conţină un atac mai evident asupra caracterului sfânt şi
al demnităţii vieţii umane'', a declarat recent cardinalul Keith O'Brien, arhiepiscop
de St Andrews şi Edinburgh. /Rompres/