Respirarea, chiar şi pentru scurtă durată, a
gazelor de eşapament eliminate de motoarele diesel ale maşinilor provoacă un
important stres cerebral, conform unui studiu publicat în ultimul număr al
revistei britanice Particle and Fibre Toxicology. În cadrul unui studiu
coordonat de profesorul Paul Borm de la universitatea Zuyd din Olanda, zece voluntari au fost
introduşi în două camere în care o parte au respirat timp de o oră un aer
amestecat cu un procent redus de gaze rezultate în urma arderilor dintr-un
motor diesel, iar ceilalţi au fost folosiţi drept grup martor şi au respirat
aer curat.
În timpul experimentului şi la o oră după încheierea acestuia, subiecţii au fost ţinuţi conectaţi la un electroencefalograf care le înregistra semnalele electrice emise de creier. Voluntarii care au respirat aerul contaminat au suportat un nivel crescut de stres cerebral după doar 30 de minute de expunere, nivel de stres care s-a menţinut şi după încetarea expunerii la aerul contaminat. Studii precedente au identificat faptul că o serie de nanoparticule din aerul respirat pot să se strecoare până la nivelul creierului, însă acesta este primul studiu care demonstrează impactul acestor particule poluante din aerul respirat asupra creierului. Conform acestui ultim studiu depunerea acestor particule în ţesuturi generează un proces de oxidare celulară similar la nivelul creierului cu manifestările maladiilor Parkinson şi Alzheimer.
Concenraţia de gaze diesel folosite în acest experiment este mult mai mare decât cea pe care o putem întâlni pe stradă sau la locul de muncă, însă perioada de expunere este mult mai mică decât în cazul mediilor urbane foarte poluate. În Europa o maşină din două funcţionează cu motor diesel. În 2005 maşinile cu motor diesel au reprezentat 71% din totalul de vânzări de maşini din Franţa. Doar 10% dintre aceste autoturisme erau dotate cu filtre de absorbţie a emisiilor de particule nocive. Aceste filtre vor deveni obligatorii la toate maşinile începând cu anul 2009 odată cu trecerea la standardul european Euro 5. /Rompres/
În timpul experimentului şi la o oră după încheierea acestuia, subiecţii au fost ţinuţi conectaţi la un electroencefalograf care le înregistra semnalele electrice emise de creier. Voluntarii care au respirat aerul contaminat au suportat un nivel crescut de stres cerebral după doar 30 de minute de expunere, nivel de stres care s-a menţinut şi după încetarea expunerii la aerul contaminat. Studii precedente au identificat faptul că o serie de nanoparticule din aerul respirat pot să se strecoare până la nivelul creierului, însă acesta este primul studiu care demonstrează impactul acestor particule poluante din aerul respirat asupra creierului. Conform acestui ultim studiu depunerea acestor particule în ţesuturi generează un proces de oxidare celulară similar la nivelul creierului cu manifestările maladiilor Parkinson şi Alzheimer.
Concenraţia de gaze diesel folosite în acest experiment este mult mai mare decât cea pe care o putem întâlni pe stradă sau la locul de muncă, însă perioada de expunere este mult mai mică decât în cazul mediilor urbane foarte poluate. În Europa o maşină din două funcţionează cu motor diesel. În 2005 maşinile cu motor diesel au reprezentat 71% din totalul de vânzări de maşini din Franţa. Doar 10% dintre aceste autoturisme erau dotate cu filtre de absorbţie a emisiilor de particule nocive. Aceste filtre vor deveni obligatorii la toate maşinile începând cu anul 2009 odată cu trecerea la standardul european Euro 5. /Rompres/
