În general se considera că îmbolnăvirile de gută
sunt legate de un stil nesănătos de viaţă, însă, conform unei noi descoperiri
se pare că riscul de îmbolnăvire de această afecţiune a articulaţiilor are
cauză genetică. Conform unui studiu realizat pe 12.000 de voluntari şi publicat
în jurnalul Nature Genetics, în afară de regimul năsănătos de viaţă, o mutaţie
a unei gene are un rol foarte important în creşterea riscului de îmbolnăvire
de gută. Cercetătorii de la MRC Human Genetics Unit, din Edinburgh, au precizat că această genă şi
proteina pe care o controlează, ar putea fi ţintele unei noi generaţii de
medicamente împotriva gutei.
''Unii oameni întâmpină un risc mai
crescut de a se îmbolnăvi de gută, iar alţii un risc mai scăzut, totul
depinzând de caracteristicile genei pe care au moştenit-o'', a comentat prof.
Harry Campbell de la University of Edinburgh.
Într-un organism sănătos acidul uric, un produs rezidual transportat în sânge,
este eliminat prin rinichi în urină. În cazul bolnavilor de gută rinichii nu
pot elimina acest acid care se adună în sânge şi se depune într-o formă
cristalizată în zona încheieturilor, ducând la inflamarea şi blocarea acestora.
În general declanşarea acestei boli a fost pusă pe seama regimului alimentar
nesănătos, bogat în zaharuri, proteine şi alcool, însă din sutele de mii de
oameni care au un astfel de regim alimentar foarte puţini ajung să sufere de
gută. Oamenii de ştiinţă britanici au identificat o mutaţie a genei SLC2A,
mutaţie ce îngreunează procesul de eliminare a acidului uric din sânge.
Profesorul Alan Wright, coordonatorul
acestui studiu, a apreciat că ''această genă joacă un rol cheie în determinarea
eficienţei cu care acidul uric este transportat din sânge în rinichi pentru a
fi eliminat''. Deşi guta este o boală cu o rezonanţă mai degrabă istorică,
fiind asociată Evului Mediu, în prezent în Marea Britanie trăiesc aproximativ 1
milion de persoane care suferă de această afecţiune. /Rompres/