Din datele Colegiului Medicilor din România
(CMR), peste 4% din totalul medicilor cu drept de practică - adică peste 1.000
de medici au părăsit România. Principalele zone în care s-a înregistrat
migraţie externă sunt Bucureşti - 494 de medici, judeţul Iaşi
Între principalele cauze care au dus la această situaţie, care este valabilă şi în alte ţări, se află - potrivit OMS - scăderea veniturilor, absorbţia tinerilor specialişti, rata şomajului, declinul ofertei de personal (intrarea în sistemul de formare) şi părăsirea domeniului - migrarea către alte domenii economice (reprezentanţi de firme farmaceutice, domenii non-medicale). Pentru stoparea acestui fenomen, pentru instituţiile implicate şi cu responsabilităţi în diminuarea amplorii fenomenului migraţiei medicale şi a efectelor negative ale acestuia asupra sistemului de sănătate din România, aceste cauze trebuie să constituie o prioritate, se apreciază în studiul prezentat de CMR, privind migraţia medicilor. Stabilirea unor politici şi acorduri bilaterale agreate cu ţările de destinaţie care să permită controlul fluxului migraţiei prin crearea premizelor pentru migrare temporară, schimburi de experienţă între cele două ţări, suport pentru dezvoltare profesională asigurat de ţara de destinaţie constuie alte puncte care trebuie avute în vedere de responsabii din domeniul. La acestea se adaugă compensarea cu alte resurse în schimbul medicilor care au emigrat, formarea de medici pentru export - peste nevoile dinţară - cu
stabilirea de acorduri cu ţările donatoare pentru acoperirea costurilor de
formare.
Potrivit studiului prezentat de CMR, Ministerul Sănătăţii trebuie să se implice în managementul crizei de personal sanitar, cu accent pe implementarea (IHR) Regulamentului Internaţional din Domeniul Sanitar. O altă preocupare trebuie să fie pentru asigurarea veniturilor cu recunoaşterea valorii sociale a muncii medicilor. Implicarea comunităţii locale, mai ales pentru asigurarea cu medici de familie în rural (prin susţinerea costurilor de transport, amenajarea şi dotarea spaţiului etc) este, de asemenea, foarte importantă, mai relevă studiul.
O atenţie deosebită trebuie acordată şi elaborării unui plan de formare şi dezvoltare a resurselor umane, care să ia în considerare intrările şi ieşirile la nivel de sistem şi de specialitate, care să fie agreat de toate instituţiile implicate în formarea medicilor.
Prof. dr. Florin Popa, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila'', a declarat pentru Rompres că studiul prezentat este un compendiu al literaturii în domeniu. El a menţionat că s-a făcut o analiză, dar fără să se ofere soluţii concrete, iar CMR ar trebui să se orienteze spre acest lucru. În legătură cu migraţia medicilor, rectorul UMF "Carol Davila" a opinat că acceptarea medicilor români în ţări precum Franţa, Anglia,Germania
este un lucru bun pentru şcoala românescă de medicină, dar trebuie luate măsuri
pentru a reduce fenomenul migraţiei.
Între principalele cauze care au dus la această situaţie, care este valabilă şi în alte ţări, se află - potrivit OMS - scăderea veniturilor, absorbţia tinerilor specialişti, rata şomajului, declinul ofertei de personal (intrarea în sistemul de formare) şi părăsirea domeniului - migrarea către alte domenii economice (reprezentanţi de firme farmaceutice, domenii non-medicale). Pentru stoparea acestui fenomen, pentru instituţiile implicate şi cu responsabilităţi în diminuarea amplorii fenomenului migraţiei medicale şi a efectelor negative ale acestuia asupra sistemului de sănătate din România, aceste cauze trebuie să constituie o prioritate, se apreciază în studiul prezentat de CMR, privind migraţia medicilor. Stabilirea unor politici şi acorduri bilaterale agreate cu ţările de destinaţie care să permită controlul fluxului migraţiei prin crearea premizelor pentru migrare temporară, schimburi de experienţă între cele două ţări, suport pentru dezvoltare profesională asigurat de ţara de destinaţie constuie alte puncte care trebuie avute în vedere de responsabii din domeniul. La acestea se adaugă compensarea cu alte resurse în schimbul medicilor care au emigrat, formarea de medici pentru export - peste nevoile din
Potrivit studiului prezentat de CMR, Ministerul Sănătăţii trebuie să se implice în managementul crizei de personal sanitar, cu accent pe implementarea (IHR) Regulamentului Internaţional din Domeniul Sanitar. O altă preocupare trebuie să fie pentru asigurarea veniturilor cu recunoaşterea valorii sociale a muncii medicilor. Implicarea comunităţii locale, mai ales pentru asigurarea cu medici de familie în rural (prin susţinerea costurilor de transport, amenajarea şi dotarea spaţiului etc) este, de asemenea, foarte importantă, mai relevă studiul.
O atenţie deosebită trebuie acordată şi elaborării unui plan de formare şi dezvoltare a resurselor umane, care să ia în considerare intrările şi ieşirile la nivel de sistem şi de specialitate, care să fie agreat de toate instituţiile implicate în formarea medicilor.
Prof. dr. Florin Popa, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila'', a declarat pentru Rompres că studiul prezentat este un compendiu al literaturii în domeniu. El a menţionat că s-a făcut o analiză, dar fără să se ofere soluţii concrete, iar CMR ar trebui să se orienteze spre acest lucru. În legătură cu migraţia medicilor, rectorul UMF "Carol Davila" a opinat că acceptarea medicilor români în ţări precum Franţa, Anglia,
