Eritropoetina şi darbepoetina, o categorie de
medicamente utilizate în tratamentul anemiei asociate chimioterapiei, pot fi
însoţite de o serie de complicaţii serioase ca trombembolismul venos sau chiar
creşterea mortalităţii. Cu toate că studiile precedente au evidenţiat creşterea
riscului de trombembolism, acest nou studiu, coordonat de Dr Charles Bennett de
la Facultatea de medicină Feinberg din cadrul Universităţii
Northwestern, Illinois, este primul în domeniu care demonstrează o creştere
cuantificabilă a riscului de mortalitate legat de tratamentul cu
eritropoietină.
Această concluzie a fost trasă după analizarea rezultatelor a 51 de studii clinice în domeniu realizate pe un total de 13.613 pacienţi suferind de cancer care au primit eritropoietină. Date suplimentare prinvind riscul de trombembolism au fost colectate din alte 38 de trialuri clinice ce au inclus peste 8100 de persoane. Datele au fost publicate în numărul din 27 februarie al revistei Journal of the American Medical Association. Cercetătorii au constatat o creştere de 1.57 ori a riscului de trombembolism şi de 1.10 ori a riscului de mortalitate atunci când agenţii ce stimulează eritropoeza au fost administraţi bolnavilor cu anemie şi cancer. Oamenii de ştiinţă consideră că riscurile sunt importante având în vedere prevalenţa crescută cu care aceste medicamente sunt folosite.
Cu toate că mecanismul prin care aceste medicamente afectează supravieţuirea pacienţilor nu este pe deplin înţeles există o îngrijorare privind potenţialul acestor produse de a acţiona direct asupra tumorilor. Conform medicilor americani, acest tratament poate avea ca efect secundar stimularea dezvoltării celulelor canceroase. ''FDA (Agenţia americană a medicamentelor) susţine că luarea acestor medicamente pe bază de eritropoietină în doze moderate este inofensivă. Însă noi am descoperit că această categorie de medicamente poate stimula dezvoltarea celulelor canceroase şi astfel au efectul scurtării speranţei de viaţă a pacientului'', a explicat Dr. Bennett. ''Este grav faptul că abia la 15 ani de la lansarea acestor medicamente am ajuns să înţelegem ce efecte secundare grave pot avea'', a mai adăugat el. Piaţa americană a medicamentelor anti-anemie pentru bolnavii de cancer este o afacere de aproximativ 6 miliarde de dolari anual pentru companiile farmaceutice.
JAMA. 2008; 299:914-924.
Această concluzie a fost trasă după analizarea rezultatelor a 51 de studii clinice în domeniu realizate pe un total de 13.613 pacienţi suferind de cancer care au primit eritropoietină. Date suplimentare prinvind riscul de trombembolism au fost colectate din alte 38 de trialuri clinice ce au inclus peste 8100 de persoane. Datele au fost publicate în numărul din 27 februarie al revistei Journal of the American Medical Association. Cercetătorii au constatat o creştere de 1.57 ori a riscului de trombembolism şi de 1.10 ori a riscului de mortalitate atunci când agenţii ce stimulează eritropoeza au fost administraţi bolnavilor cu anemie şi cancer. Oamenii de ştiinţă consideră că riscurile sunt importante având în vedere prevalenţa crescută cu care aceste medicamente sunt folosite.
Cu toate că mecanismul prin care aceste medicamente afectează supravieţuirea pacienţilor nu este pe deplin înţeles există o îngrijorare privind potenţialul acestor produse de a acţiona direct asupra tumorilor. Conform medicilor americani, acest tratament poate avea ca efect secundar stimularea dezvoltării celulelor canceroase. ''FDA (Agenţia americană a medicamentelor) susţine că luarea acestor medicamente pe bază de eritropoietină în doze moderate este inofensivă. Însă noi am descoperit că această categorie de medicamente poate stimula dezvoltarea celulelor canceroase şi astfel au efectul scurtării speranţei de viaţă a pacientului'', a explicat Dr. Bennett. ''Este grav faptul că abia la 15 ani de la lansarea acestor medicamente am ajuns să înţelegem ce efecte secundare grave pot avea'', a mai adăugat el. Piaţa americană a medicamentelor anti-anemie pentru bolnavii de cancer este o afacere de aproximativ 6 miliarde de dolari anual pentru companiile farmaceutice.
JAMA. 2008; 299:914-924.
