Nu toate grăsimile sunt rele, a subliniat în
conferinţa de presă cu tema "Margarina pro şi contra", dr. Corina
Aurelia Zugravu, nutriţionist. Specialiştii susţin că acestea nu trebuie
excluse din alimentaţie, având un rol structural. Energia zilnică este luată în
proporţie de 55% din glucide, 15% din proteine, 30% din grăsimi. Important este
ca două treimi din grăsimi să fie bune şi o treime rele. Grăsimile bune conţin acizi graşi
nesaturaţi, din ele se sintetizează HDL colesterolul , cele rele conţin acizi
graşi saturaţi şi trans, ele sintetizează LDL colesterolul. O categorie
importantă de grăsimi este cea a grăsimilor esenţiale, respectiv omega 3 şi
omega 6, aceste grăsimi nu sunt sintetizate de organism şi trebuie luate din
alimente. Aceştia menţin elasticitatea şi permeabilitatea membranei celulare,
contribuie la menţinerea sănătăţii inimii şi sunt elementele de construcţie a
moleculei "mesager". De acest tip de grăsimi au nevoie şi copiii şi
adulţii. Grăsimile trans sunt grăsimi nesaturate, acestea cresc nivelul
colesterolului rău, ele se găsesc în produse care se prepară la temperaturi
înalte, cum sunt cartofii prăjiţi, gogoşile, în carnea de miel, unt.
În ceea ce priveşte margarina, ultimele
studii realizate de Asociaţia Cardiacă Americană, Reţeaua Europeană a Inimii,
studiul realizat în Polonia reconsideră utilizarea acesteia în alimentaţie. Se
recomandă consumul a 20 de grame de margarină pe zi, adică două tartine. Dr.
Zugravu a subliniat că margarina conţine o cantitate mare de uleiuri vegetale,
bune pentru organism, dar şi vitamina E, A şi D, care sunt mai bine asimilate
de organism atunci când sunt în amestec cu grăsimile. În ceea ce priveşte
grăsimile trans, noile reglemnetări prevăd că acestea nu trebuie să depăşească
2%, margarina conţine 0,5%, a spus Sorin Iozu, de la UNILEVER. În legătură cu
fabricarea margarinei, Iozu a subliniat că procesul de obţinere a acesteia a
fost schimbat şi se fabrică din uleiuri şi grăsimi vegetale de cea mai bună
calitate. /Rompres/