Virusul HIV care provoacă SIDA reuşeşte să se
camufleze perfect în sistemul imunitar la organismului atacat. Oamenii de
ştiinţă au reuşit însă să descopere felul în care virusul HIV se camuflează în
organism şi cercetează în prezent efectul pe care un medicament, folosit
împotriva acţiunii unui alt corp viral, îl poate avea pentru a stop acţiunea
temutului virus HIV. Medicii au încercat mult timp, fără succes, să distrugă
ceea ce ei numesc ''rezervoare de HIV în latenţă'', iar oamenii de ştiinţă de
la University of Rochester au anunţat că au reuşit în sfârşit să atace unul
dintre aceste rezervoare - celule sanguine macrofage în care virusul HIV se
camuflează pentru a scăpa de acţiunea imunitară a organismului gazdă.
Noua descoperire, publicată în jurnalul Retrovirology, prezintă paşii exacţi urmaţi de virusul HIV pentru a se camufla în celulele macrofage şi în plus ridică speranţe cu privire la un medicament deja existent - miltefosin, folosit împotriva leishmaniozei braziliene (o boală tropicală parazitară), medicament care ar putea bloca mecanismul de camuflare folosit de virusul HIV care astfel ar putea fi identificat şi distrus.
"HIV este un virus foarte viclean, care îşi construieşte o serie de fortificaţii pentru a-şi proteja casa de acţiunea agenţilor care l-ar putea distruge. Dacă reuşim să îndepărtăm aceste fortificaţii, atunci casa acestui virus poate fi distrusă" a comentat Dr. Baek Kim, unul dintre autorii descoperirii. Medicamentele moderne au reuşit să transforme infecţia cu HIV dintr-o sumară condamnare la moarte a pacientului, într-o lungă şi chinuitoare boală cronică. Totuşi, aceste medicamente nu pot elimina din organism virusul HIV pentru că nu pot pătrunde dincolo de aceste ''fortificaţii'' în rezervoarele în care HIV se află în stare de latenţă şi se poate reactiva oricând.
Unul dintre aceste rezervoare ale virusului HIV în organism se află în limfocitele T. Aceste celule sunt specializate în a reţine răspunsul imunitar al organismului la un moment dat, astfel încât, spre exemplu, dacă faci pojar în copilărie, organismul devine imun şi nu te poţi îmbolnăvi încă o dată de pojar de-a lungul vieţii. Limfocitele T trăiesc timp de zeci de ani, devenind astfel locul perfect pentru ca virusul HIV să se ascundă în organism. Macrofagele asigură o a doua locaţie de camuflaj pentru HIV. Aceste celule se deplasează prin organism în fluxul sanguin în căutarea agenţilor patogeni intruşi pe care îi atacă şi îi distrug. În cazul în care însuşi celulele macrofage sunt atacate, devenind spre exemplu infectate de un virus, ele sunt programate genetic să se sinucidă. Virusul HIV reuşeşte însă să le menţină active, lung timp după ce durata lor naturală de viaţă s-a terminat.
"Până în prezent nimeni nu a reuşit să descopere o modalitate de a distruge acest rezervor de HIV în latenţă din celulele macrofage. Acum atenţia se îndreaptă nu spre uciderea virusului HIV din aceste celule, ci spre uciderea însuşi a celulelor macrofage'', a explicat Dr. Kuan-Teh Jeang, specialist în HIV de la National Institutes of Health (SUA). Echipa de oameni de ştiinţă de la UniversitateaRochester
Veştile bune aduse de această descoperire se referă la faptul că enzima Akt a fost deja vizată de oamenii de ştiinţă pentru că acţionează în anumite tipuri de cancer, iar astfel oncologii au căutat diverse metode de a o ataca. Prof. Kim a studiat în laborator acţiunea unor medicamente, folosite oncologi pentru a ataca enzima Akt, asupra unor celulele macrofage infectate cu HIV şi a constatat că aceste celule pot fi ucise. Rezultatele cele mai bune au fost obţinute folosind două medicamente din aceaşi familie, miltefosin şi respectiv perifosin, care au ucis rapid celulele macrofage infectate.
Perifosinul este în prezent studiat ca un posibil medicament împotriva cancerului, iar miltefosinul este folosit în special în cazurile de leishmanioză braziliană. Următoarea etapă de studiu necesară este testarea acţiunii acestor medicamente pe animale (maimuţe infectate cu virusul SIV - corespondentul HIV la maimuţe) şi apoi pe oameni pentru a se observa dacă atacă într-adevăr eficient celulele macrofage infectate cu HIV. /Rompres/
Noua descoperire, publicată în jurnalul Retrovirology, prezintă paşii exacţi urmaţi de virusul HIV pentru a se camufla în celulele macrofage şi în plus ridică speranţe cu privire la un medicament deja existent - miltefosin, folosit împotriva leishmaniozei braziliene (o boală tropicală parazitară), medicament care ar putea bloca mecanismul de camuflare folosit de virusul HIV care astfel ar putea fi identificat şi distrus.
"HIV este un virus foarte viclean, care îşi construieşte o serie de fortificaţii pentru a-şi proteja casa de acţiunea agenţilor care l-ar putea distruge. Dacă reuşim să îndepărtăm aceste fortificaţii, atunci casa acestui virus poate fi distrusă" a comentat Dr. Baek Kim, unul dintre autorii descoperirii. Medicamentele moderne au reuşit să transforme infecţia cu HIV dintr-o sumară condamnare la moarte a pacientului, într-o lungă şi chinuitoare boală cronică. Totuşi, aceste medicamente nu pot elimina din organism virusul HIV pentru că nu pot pătrunde dincolo de aceste ''fortificaţii'' în rezervoarele în care HIV se află în stare de latenţă şi se poate reactiva oricând.
Unul dintre aceste rezervoare ale virusului HIV în organism se află în limfocitele T. Aceste celule sunt specializate în a reţine răspunsul imunitar al organismului la un moment dat, astfel încât, spre exemplu, dacă faci pojar în copilărie, organismul devine imun şi nu te poţi îmbolnăvi încă o dată de pojar de-a lungul vieţii. Limfocitele T trăiesc timp de zeci de ani, devenind astfel locul perfect pentru ca virusul HIV să se ascundă în organism. Macrofagele asigură o a doua locaţie de camuflaj pentru HIV. Aceste celule se deplasează prin organism în fluxul sanguin în căutarea agenţilor patogeni intruşi pe care îi atacă şi îi distrug. În cazul în care însuşi celulele macrofage sunt atacate, devenind spre exemplu infectate de un virus, ele sunt programate genetic să se sinucidă. Virusul HIV reuşeşte însă să le menţină active, lung timp după ce durata lor naturală de viaţă s-a terminat.
"Până în prezent nimeni nu a reuşit să descopere o modalitate de a distruge acest rezervor de HIV în latenţă din celulele macrofage. Acum atenţia se îndreaptă nu spre uciderea virusului HIV din aceste celule, ci spre uciderea însuşi a celulelor macrofage'', a explicat Dr. Kuan-Teh Jeang, specialist în HIV de la National Institutes of Health (SUA). Echipa de oameni de ştiinţă de la Universitatea
Veştile bune aduse de această descoperire se referă la faptul că enzima Akt a fost deja vizată de oamenii de ştiinţă pentru că acţionează în anumite tipuri de cancer, iar astfel oncologii au căutat diverse metode de a o ataca. Prof. Kim a studiat în laborator acţiunea unor medicamente, folosite oncologi pentru a ataca enzima Akt, asupra unor celulele macrofage infectate cu HIV şi a constatat că aceste celule pot fi ucise. Rezultatele cele mai bune au fost obţinute folosind două medicamente din aceaşi familie, miltefosin şi respectiv perifosin, care au ucis rapid celulele macrofage infectate.
Perifosinul este în prezent studiat ca un posibil medicament împotriva cancerului, iar miltefosinul este folosit în special în cazurile de leishmanioză braziliană. Următoarea etapă de studiu necesară este testarea acţiunii acestor medicamente pe animale (maimuţe infectate cu virusul SIV - corespondentul HIV la maimuţe) şi apoi pe oameni pentru a se observa dacă atacă într-adevăr eficient celulele macrofage infectate cu HIV. /Rompres/
