O nouă descoperire ştiinţifică ce presupune
modificarea ADN-ului uman poate constitui un prim pas în obţinerea unei
speranţe de viaţă pentru oameni cu sute de ani mai mare. Oameni de ştiinţă din California
Prin ştergerea a două gene din genomul ciupercii drojdiei şi prin supunerea acestui organism simplu la un regim caloric restrictiv, Longo a reuşit să-i prelungească de zece ori durata vieţii. Acest studiu este publicat pe larg în revista Public Library of Science Genetics. Desigur că este o mare diferenţă între celulele ciupercii de drojdie şi celulele umane, dar acest ''amănunt'' nu i-a oprit pe Longo şi pe colegii săi să susţină că rezultatele lor sunt relevante şi pentru procesul de îmbătrânire al oamenilor. "Punem bazele unei reprogramări a vieţii sănătoase. Dacă vom afla cum funcţionează mecansimul longevităţii vom putea să aplicăm aceste informaţii la fiecare celulă din fiecare oprganism viu'', a declarat Valter Longo. "Deocamdată suntem foarte departe de a reuşi să prelungim speranţa de viaţă până la 800 de ani. Nu ne va fi foarte greu să o prelungim pentru început până la 120 de ani, însă de la un moment dat în viitor cred că este foarte posibil că oamenii să trăiască până la 800 de ani pentru că nu cred că există o limită superioară a duratei de vieţă a fiecărui organism'', a mai adăugat el.
Pentru majoritatea gerontologilor astfel de afirmaţii sunt fără îndoială o erezie. Părerea majorităţii experţilor din domeniu este că durata de viaţă a unui om nu poate depăşi 125 de ani. Jeanne Calment, cel mai bătrân om din istorie despre care există date care să confirme data naşterii, a murit la vârsta de 122 de ani şi 164 de zile. /Rompres/
Prin ştergerea a două gene din genomul ciupercii drojdiei şi prin supunerea acestui organism simplu la un regim caloric restrictiv, Longo a reuşit să-i prelungească de zece ori durata vieţii. Acest studiu este publicat pe larg în revista Public Library of Science Genetics. Desigur că este o mare diferenţă între celulele ciupercii de drojdie şi celulele umane, dar acest ''amănunt'' nu i-a oprit pe Longo şi pe colegii săi să susţină că rezultatele lor sunt relevante şi pentru procesul de îmbătrânire al oamenilor. "Punem bazele unei reprogramări a vieţii sănătoase. Dacă vom afla cum funcţionează mecansimul longevităţii vom putea să aplicăm aceste informaţii la fiecare celulă din fiecare oprganism viu'', a declarat Valter Longo. "Deocamdată suntem foarte departe de a reuşi să prelungim speranţa de viaţă până la 800 de ani. Nu ne va fi foarte greu să o prelungim pentru început până la 120 de ani, însă de la un moment dat în viitor cred că este foarte posibil că oamenii să trăiască până la 800 de ani pentru că nu cred că există o limită superioară a duratei de vieţă a fiecărui organism'', a mai adăugat el.
Pentru majoritatea gerontologilor astfel de afirmaţii sunt fără îndoială o erezie. Părerea majorităţii experţilor din domeniu este că durata de viaţă a unui om nu poate depăşi 125 de ani. Jeanne Calment, cel mai bătrân om din istorie despre care există date care să confirme data naşterii, a murit la vârsta de 122 de ani şi 164 de zile. /Rompres/
