Principala preocupare a noii conduceri a
Colegiului Medicilor din România va fi aceea de apărare a profesiei de medic, a
intereselor acestora, armonizarea lor şi educaţia profesională, a declarat noul
preşedinte al CMR, prof. dr. Vasile Astărăstoaiei. El a subliniat că CMR ar
trebui să se ocupe mai mult de atribuţiile sale prevăzute prin lege şi mai
puţin de organizare medicală. Cam o dată pe an se va încerca să se elaboreze un
raport cu privire la starea profesiei şi a corpului medical în România, a
poziţiei acestora în societate şi a standardelor de calitate, a mai precizat
acesta.
Prof. dr. Vasile Astărăstoaiei consideră că trebuie analizate standardele de calitate pe care ar urma să le îndeplinească medicii şi în funcţie de care ar trebui să fie plătiţi. În ce priveşte întocmirea ghidurilor şi protocoalelor medicale, el a spus că CMR a avansat Ministerului Sănătăţii 39 din cele 45 de ghiduri, dar că el, personal, nu este pentru elaborarea acestor ghiduri care, în România, încurajează medicina defensivă. Nu se mai cunoaşte etica profesională pentru că aceasta nu a mai fost studiată până în 1998, când a fost reluată datorită impunerii de către UE, a spus el, accentuând asupra importanţei comunicării, care este foarte importantă şi ţine de etica profesională.
În ce priveşte culpa medicală, preşedintele CMR opinează că supratehnicizarea îi face pe doctori să nu mai comunice cu pacientul, ceea ce este foarte rău. O altă cauză a culpei medicale este aceea că, din cauza orgoliilor, medicii nu-şi recunosc limitele, exemplificând cu faptul că, în urma unei operaţii de apendicită sau a unei pneumonii, se poate muri şi în SUA. Ca urmare, trebuie să se facă diferenţa între eroare şi greşeală medicală, a opinat el. În legătură cu numărul mare de plecări în străinătate ale medicilor, prof. dr. Vasile Astărăstoaiei este de părere că trebuie luate măsuri urgente şi trebuie analizate cauzele care i-au determinat pe medici să facă aceste gesturi. În următoarele consilii naţionale ale CMR urmează să se dezbată problemele medicinii de urgenţă, în februarie, urmând ca, în martie, să se ia în discuţie modul de pregătire a medicilor. În ce priveşte numele reprezentanţilor Colegiului Municipiului Bucureşti în Consiliul Naţional, prof. dr. Vasile Astărăstoaiei a spus că aceştia sunt: prof. dr. Vladimir Beliş, prof. dr. Ioan Lascăr şi prof. dr. Călin Giurcăneanu. /Rompres/
Prof. dr. Vasile Astărăstoaiei consideră că trebuie analizate standardele de calitate pe care ar urma să le îndeplinească medicii şi în funcţie de care ar trebui să fie plătiţi. În ce priveşte întocmirea ghidurilor şi protocoalelor medicale, el a spus că CMR a avansat Ministerului Sănătăţii 39 din cele 45 de ghiduri, dar că el, personal, nu este pentru elaborarea acestor ghiduri care, în România, încurajează medicina defensivă. Nu se mai cunoaşte etica profesională pentru că aceasta nu a mai fost studiată până în 1998, când a fost reluată datorită impunerii de către UE, a spus el, accentuând asupra importanţei comunicării, care este foarte importantă şi ţine de etica profesională.
În ce priveşte culpa medicală, preşedintele CMR opinează că supratehnicizarea îi face pe doctori să nu mai comunice cu pacientul, ceea ce este foarte rău. O altă cauză a culpei medicale este aceea că, din cauza orgoliilor, medicii nu-şi recunosc limitele, exemplificând cu faptul că, în urma unei operaţii de apendicită sau a unei pneumonii, se poate muri şi în SUA. Ca urmare, trebuie să se facă diferenţa între eroare şi greşeală medicală, a opinat el. În legătură cu numărul mare de plecări în străinătate ale medicilor, prof. dr. Vasile Astărăstoaiei este de părere că trebuie luate măsuri urgente şi trebuie analizate cauzele care i-au determinat pe medici să facă aceste gesturi. În următoarele consilii naţionale ale CMR urmează să se dezbată problemele medicinii de urgenţă, în februarie, urmând ca, în martie, să se ia în discuţie modul de pregătire a medicilor. În ce priveşte numele reprezentanţilor Colegiului Municipiului Bucureşti în Consiliul Naţional, prof. dr. Vasile Astărăstoaiei a spus că aceştia sunt: prof. dr. Vladimir Beliş, prof. dr. Ioan Lascăr şi prof. dr. Călin Giurcăneanu. /Rompres/
