Ca şi cum ar fi vorba de
personajele negative din cărţile de benzi desenate, microbii care ”se plimbă”
prin spitalele europene şi-au perfecţionat ”puterile” în ultimii ani şi au
devenit rezistenţi la aproape toate antibioticele folosite împotriva lor.
Utimul raport al Antimicrobial Resistance Surveillance System (EARSS) ajunge la
concluzia că această situaţie a devenit o ameninţare reală pentru sănătatea publică. Documentul
descrie cum au evoluat agenţii patogeni şi au devenit rezistenţi în perioada
1999 -2006. Datele provenite de la 1.300 de spitale din 31 de ţări europene,
arată că antibioticele şi-au pierdut de la an la an eficienţa în Europa. Deşi
tendinţa se observă pe întreg continentul, ţările scandinave şi Olanda au cele
mai mici nivele de microbi rezistenţi, comparativ cu ţările din zona
mediteraneană sau din Europa de Est.
Antibioticele au început să-şi piardă mai rapid efectul decât fluorchinolonele, dar raportul avertizează totodată asupra unor medicamente noi, de ultimă generaţie care încep să întâmpine rezistenţă şi care nu pot să vindece cum ar trebui. Singura tendinţă pozitivă cuprinsă în raport este cea referitoare la cazurile de ”Staphylococcus aureus” rezistenţi la meticilină (MRSA) care s-au redus în Franţa şi în Slovenia în ultimii şase ani, ceea ce indică, potrivit autorilor, că ”lupta împotriva rezistenţei nu este o cauză pierdută”.
Bazându-se pe rezultatele raportului, Centrele Europene pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (ECDC) consideră că rezistenţele la medicamente, drept ”cea mai mare ameninţare pentru Europa în domeniul bolilor infecţioase”, plănuind organizarea unei zile Europene a Antibioticelor în 2008. Patogenii analizaţi sunt cei care provoacă principale infecţii din spitale: Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, Enterococcus faecalis, Enterococcus faecium, Escherichia Coli, Klebisiella penumoniae şi Pseudomonas aeruginosa.
Profilul rezistent al S. pneumoniae are un caracter dinamic. Deşi rezistenţa sa la penicilină a crescut în state precum Suedia şi Finlanda, în majoritatea celorlalte ţări se menţine stabilă. Totuşi, rezistenţa sa la eritromicină este în creştere în aproape întreaga Europă, exceptând Spania şi Franţa, unde s-a redus. De asemenea, cazurile de Staphylococcus aureus meticilino-resistent (MRSA) continuă să fie o problemă pe continent, dar rezultatele bune obţinute de Franţa şi Slovenia, precum şi de Cipru şi Turcia - deşi la scară mai mică - arată că această tendinţă ar putea fi inversată. Referitor la bacteria E. Coli, documentul arată că este rezistentă la orice tip de antibiotice analizate de EARSS, în timp ce K. pneumoniae a dezvoltat tulpini deosebit de rezistente la a treia generaţie de antibiotice, precum cefalosporinele, fluorchinolonele şi aminoglicosidele.
Antibioticele au început să-şi piardă mai rapid efectul decât fluorchinolonele, dar raportul avertizează totodată asupra unor medicamente noi, de ultimă generaţie care încep să întâmpine rezistenţă şi care nu pot să vindece cum ar trebui. Singura tendinţă pozitivă cuprinsă în raport este cea referitoare la cazurile de ”Staphylococcus aureus” rezistenţi la meticilină (MRSA) care s-au redus în Franţa şi în Slovenia în ultimii şase ani, ceea ce indică, potrivit autorilor, că ”lupta împotriva rezistenţei nu este o cauză pierdută”.
Bazându-se pe rezultatele raportului, Centrele Europene pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (ECDC) consideră că rezistenţele la medicamente, drept ”cea mai mare ameninţare pentru Europa în domeniul bolilor infecţioase”, plănuind organizarea unei zile Europene a Antibioticelor în 2008. Patogenii analizaţi sunt cei care provoacă principale infecţii din spitale: Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, Enterococcus faecalis, Enterococcus faecium, Escherichia Coli, Klebisiella penumoniae şi Pseudomonas aeruginosa.
Profilul rezistent al S. pneumoniae are un caracter dinamic. Deşi rezistenţa sa la penicilină a crescut în state precum Suedia şi Finlanda, în majoritatea celorlalte ţări se menţine stabilă. Totuşi, rezistenţa sa la eritromicină este în creştere în aproape întreaga Europă, exceptând Spania şi Franţa, unde s-a redus. De asemenea, cazurile de Staphylococcus aureus meticilino-resistent (MRSA) continuă să fie o problemă pe continent, dar rezultatele bune obţinute de Franţa şi Slovenia, precum şi de Cipru şi Turcia - deşi la scară mai mică - arată că această tendinţă ar putea fi inversată. Referitor la bacteria E. Coli, documentul arată că este rezistentă la orice tip de antibiotice analizate de EARSS, în timp ce K. pneumoniae a dezvoltat tulpini deosebit de rezistente la a treia generaţie de antibiotice, precum cefalosporinele, fluorchinolonele şi aminoglicosidele.
