Refacerea septului nazal distrus
de obiceiul de a priza cocaină este o necesitate pentru consumatorii prafului
alb. Solicitarea acestui tip de intervenţie chirurgicală, gratis la spital sau
plătind 10.000 de euro într-o structură privată, s-a extins în asemenea măsură
încât chirurgii au deja adevărate liste de aşteptare, care merg până la un an
şi jumătate. Alarma a fost dată la Sorrento – Napoli, unde s-a
desfăşurat Congresul Federserd, federaţia operatorilor publici pentru
toxicodependenţe. Pentru moment, nu există un bilanţ, dar potrivit
specialiştilor, în ultimii ani a existat o creştere continuă a recurgerii la
acest tip de chirurgie.
Până de curând, cazurile de rinoplastie legate de droguri erau foarte rare, unul la 100 de cocainomani. Vizau aproape în totalitate lumea spectacolului sau a managerilor supuşi stresului. În prezent, cererile au crescut atât de mult, chiar şi în rândul populaţiei feminine, încât există lungi liste de aşteptare: cinci luni într-o clinică privată şi 10.000 de euro pentru refacerea nasului, peste un an şi jumătate, în spital. În plus, având în vedere că cocaina se găseşte la un preţ convenabil, a crescut şi numărul persoanelor implicate, provenind din toate păturile sociale.
''Prizatul cocainei distruge nasul şi provoacă mari dificultăţi în respiraţie, mergi la chirurgul plastician pentru o intervenţie într-o structură privată, plăteşti o sumă foarte mare, suferi puţin iar apoi, dacă nu ai învăţat lecţia şi nu te-ai tratat de toxicodependenţă, te reîntorci la prizat'', a afirmat Claudio Leonardi, coordonatorul Comitetului ştiinţific al '' FeDerSerD'', Serviciul de Toxicodependenţă din Roma.
Este vorba de o realitate pe care operatorii serviciilor o văd amplificându-se din zi în zi. ''Situaţia este şi mai gravă dacă ai în vedere că sunt constrânşi să-şi facă reconstituirea septului nazal şi foarte mulţi adolescenţi, la care mucoasele şi cartilagiul sunt mai delicate'', a confirmat Leonardi. ''Nasul cocainomanului'' este deja o patologie reală, a explicat profesorul Gaetano Paludetti, directorul Institutului clinic de otorinolaringologie din cadrul Policlinicii Gemelli.
La ce riscuri se expune cel care prizează cocaină? Granuloame subcutanate, vase sanguine cicatrizate şi care nu mai pot fi folosite, reabsorbţia ţesuturilor. Nasul cocainomanului este puternic compromis, carenţa de circulaţie sanguină determină necrozarea ţesuturilor iar operaţia chirurgicală este inevitabilă. ''Este o intervenţie care are sens în cazul în care pacientul încetează să prizeze'', a recomandat Valerio Cervelli, de la catedra de chirurgie plastică şi director al şcolii de specializare din cadrul Unioversităţii Tor Vergata din Roma. El a mai precizat: ''În plus, vorbim de un tip de operaţie marcat de un procent înalt de insuccese, între 30 şi 50 la sută din cazuri''.
Cine sunt pacienţii? La uşa chirurgului bat persoane din cele mai variate categorii de vârstă şi sociale, tineri şi mai puţin tineri, bărbaţi şi femei, persoane având o situaţie financiară foarte bună, dar şi dintre cei mai modeşti. ''Nu există un 'identikit' al 'nasului cocainomanului' - a explicat Paludetti -. Să spunem că vârsta variază între 20 şi 60 de ani, dar uneori depăşeşte chiar 60, iar adesea sunt persoane mai presus de orice bănuială. Desigur că nasul distrus de cocaină este o patologie emergentă, dar nu este singura. Există cazuri de persoane care au găuri în palatul bucal iar comunicarea dintre nas şi palat este deschisă, din cauza efectului distructiv al cocainei. Este un lucru foarte grav şi nu e nevoie să fii cocainoman de mulţi ani. Dacă drogul este de proastă calitate, sunt suficiente câteva prizări pentru a avea căile respiratorii distruse''. /Rompres/
Până de curând, cazurile de rinoplastie legate de droguri erau foarte rare, unul la 100 de cocainomani. Vizau aproape în totalitate lumea spectacolului sau a managerilor supuşi stresului. În prezent, cererile au crescut atât de mult, chiar şi în rândul populaţiei feminine, încât există lungi liste de aşteptare: cinci luni într-o clinică privată şi 10.000 de euro pentru refacerea nasului, peste un an şi jumătate, în spital. În plus, având în vedere că cocaina se găseşte la un preţ convenabil, a crescut şi numărul persoanelor implicate, provenind din toate păturile sociale.
''Prizatul cocainei distruge nasul şi provoacă mari dificultăţi în respiraţie, mergi la chirurgul plastician pentru o intervenţie într-o structură privată, plăteşti o sumă foarte mare, suferi puţin iar apoi, dacă nu ai învăţat lecţia şi nu te-ai tratat de toxicodependenţă, te reîntorci la prizat'', a afirmat Claudio Leonardi, coordonatorul Comitetului ştiinţific al '' FeDerSerD'', Serviciul de Toxicodependenţă din Roma.
Este vorba de o realitate pe care operatorii serviciilor o văd amplificându-se din zi în zi. ''Situaţia este şi mai gravă dacă ai în vedere că sunt constrânşi să-şi facă reconstituirea septului nazal şi foarte mulţi adolescenţi, la care mucoasele şi cartilagiul sunt mai delicate'', a confirmat Leonardi. ''Nasul cocainomanului'' este deja o patologie reală, a explicat profesorul Gaetano Paludetti, directorul Institutului clinic de otorinolaringologie din cadrul Policlinicii Gemelli.
La ce riscuri se expune cel care prizează cocaină? Granuloame subcutanate, vase sanguine cicatrizate şi care nu mai pot fi folosite, reabsorbţia ţesuturilor. Nasul cocainomanului este puternic compromis, carenţa de circulaţie sanguină determină necrozarea ţesuturilor iar operaţia chirurgicală este inevitabilă. ''Este o intervenţie care are sens în cazul în care pacientul încetează să prizeze'', a recomandat Valerio Cervelli, de la catedra de chirurgie plastică şi director al şcolii de specializare din cadrul Unioversităţii Tor Vergata din Roma. El a mai precizat: ''În plus, vorbim de un tip de operaţie marcat de un procent înalt de insuccese, între 30 şi 50 la sută din cazuri''.
Cine sunt pacienţii? La uşa chirurgului bat persoane din cele mai variate categorii de vârstă şi sociale, tineri şi mai puţin tineri, bărbaţi şi femei, persoane având o situaţie financiară foarte bună, dar şi dintre cei mai modeşti. ''Nu există un 'identikit' al 'nasului cocainomanului' - a explicat Paludetti -. Să spunem că vârsta variază între 20 şi 60 de ani, dar uneori depăşeşte chiar 60, iar adesea sunt persoane mai presus de orice bănuială. Desigur că nasul distrus de cocaină este o patologie emergentă, dar nu este singura. Există cazuri de persoane care au găuri în palatul bucal iar comunicarea dintre nas şi palat este deschisă, din cauza efectului distructiv al cocainei. Este un lucru foarte grav şi nu e nevoie să fii cocainoman de mulţi ani. Dacă drogul este de proastă calitate, sunt suficiente câteva prizări pentru a avea căile respiratorii distruse''. /Rompres/
