În numărul din octombrie al revistei de
specialitate Pediatrics este prezentat cazul unei fetiţe de 12 ani cunoscută cu
boală celiacă care s-a remis în urma unui transplant allogenic cu celule stem
hematopoetice, transplant făcut pentru o leucemie acută mieloidă. Autorii au
explicat că, în trecut, s-a arătat deja că o serie de boli autoimune au fost
stabilizate sau ameliorate după un tranplant allogenic cu celule stem, dar nu a fost publicat niciun caz de vindecare a
bolii celiace prin transplant de celule stem. Dr. Ronald M. Kline de la
Comprehensive Cancer Centers of Nevada din Las Vegas a prezentat, împreună cu
colegii săi, cazul unei fetiţe de 12 ani, cu un istoric de boală celiacă de 10
ani, supusă unui transplant de celule stem pentru leucemie acută mieloidă.
Fetiţa a primit de asemenea patru doze de metotrexat şi ciclosporină pentru
profilaxia unei reacţii grefă contra gazdă.
La trei luni posttransplant fetiţa a putut tolera o dietă obişnuită fără a avea dureri abdominale, greaţă, vărsături sau diaree, simptomatologie pe care a prezentat-o înainte de a trece la dieta fără gluten. Evaluările efectuate la 5 luni şi respectiv la 3.5 ani după transplant nu au evidenţiat, serologic, boala celiacă. Pacienta tolerează în continuare dieta obişnuită şi de 2 ani nu a mai urmat tratament imunosupresor.
“Cu toate că, în acest moment, nu susţinem transplantul allogenic cu celule stem hematopoetice ca fiind tratamentul definitiv al bolii celiace […] scăderea mortalităţii şi a morbidităţii asociate cu utilizarea transplantului de celule stem ar putea într-o zi determina ca această metodă să devină o alternativă acceptabilă a dietei pe viaţă fără gluten” – au concluzionat cercetătorii.
Pediatrics 2007;120:e1120-e1122.
La trei luni posttransplant fetiţa a putut tolera o dietă obişnuită fără a avea dureri abdominale, greaţă, vărsături sau diaree, simptomatologie pe care a prezentat-o înainte de a trece la dieta fără gluten. Evaluările efectuate la 5 luni şi respectiv la 3.5 ani după transplant nu au evidenţiat, serologic, boala celiacă. Pacienta tolerează în continuare dieta obişnuită şi de 2 ani nu a mai urmat tratament imunosupresor.
“Cu toate că, în acest moment, nu susţinem transplantul allogenic cu celule stem hematopoetice ca fiind tratamentul definitiv al bolii celiace […] scăderea mortalităţii şi a morbidităţii asociate cu utilizarea transplantului de celule stem ar putea într-o zi determina ca această metodă să devină o alternativă acceptabilă a dietei pe viaţă fără gluten” – au concluzionat cercetătorii.
Pediatrics 2007;120:e1120-e1122.
