”Contrar credinţei populare,
ovulele, care sunt depozitate în azot lichid la minus 196 de grade Celsius, nu
se deteriorează şi pot fi păstrate pe termen nelimitat”, a spus dr Lockwood. ”Nu
sunt ca baghetele de peşte care trebuie să fie consumate până la o anumită
dată. Ele sunt practic îngheţate în timp”. Dar este un proces delicat care nu
prezintă niciun fel de garanţie. Pentru recoltarea ovulelor se
administrează FSH, un hormon care stimulează ovarele să producă mai multe ovule
decât în mod normal. Apoi, o operaţie chirurgicală care durează 10 minute
prelevează ovulele, pacienta fiind anesteziată, dar conştientă. Ovulele sunt
apoi deshidratate, umplute cu o soluţie ”anticongelare”, îngheţate treptat şi
ţinute în azot lichid atât timp cât este nevoie.
Care sunt riscurile pentru copil? Se cunosc puţine despre riscurile la care este expus un copil născut dintr-un ovul congelat, în condiţiile în care numărul total al acestor naşteri este încă scăzut. ”În prezent, nu există motive de îngrijorare, dar studiile care vor urma vor fi importante pentru evaluarea siguranţei”, a declarat David Edgar, director ştiinţific al clinicii de fertilitate FIV din Melbourne.
Există unele speculaţii potrivit cărora medicamentul folosit la stimularea ovarelor ar putea declanşa un cancer ovarian, dar dr. Lockwood spune că, de fapt, procesul presupune o scanare a ovarelor, iar acest cancer poate fi depistat de timpuriu şi astfel se pot salva vieţi. Există însă riscul sindromului hiperstimulării ovariene, o complicaţie potenţial fatală, care poate rezulta din injecţiile cu hormoni. Printre simptome se numără balonarea abdomenului, greaţa, sufocarea şi deshidratarea. Este mai periculos un tratament de FIV decât congelarea ovulelor, iar riscul este sub unu la sută.
Există pericolul ca femeile să considere congelarea ovulelor lor drept o metodă lipită de risc: ”Practicaţi metoda veche dacă se poate”, sfătuieşte dr Lockwood. ”Acesta este un pas înainte, dar nu o garanţie de a deveni mamă”.
Studenta Kate Feld, în vârstă de 22 de ani, a fost diagnosticată cu maladie Hodgkin la vârsta de 21 de ani şi i s-a spus că în urma chimioterapiei se va vindeca, dar va rămâne infertilă. Kate a mărturisit: ”Gândul că nu voi mai putea concepe un copil a fost devastator”, aşa că şi-a amânat tratamentul pentru a-şi conserva ovulele. ”Procesul a fost îngrozitor”, a îşi aminteşte ea. ”Ovarele mele au crescut până la dimensiunea unui grapefruit. După aceea, am avut dureri câteva ore, dar a meritat”. Câteva zile mai târziu a început chimioterapia şi s-a vindecat în luna februarie a acestui an. ”Medicul meu ginecolog mi-a spus că ovarele mele s-au micşorat foarte mult”, a spus Kate. ”S-ar putea să îşi revină, dar mi-ar fi părut rău dacă nu aş fi congelat ovulele”.
Helen Perry, de 41 de ani, şi soţul ei, Lee, sunt primul cuplu de britanici care au adus pe lume un ”bebeleş îngheţat”, Emily, acum în vârstă de cinci ani, după ce mama şi-a congelat ovulele. Membri ai sectei ''Martorii lui Iehova'', ei consideră că viaţa începe în momentul concepţiei, iar congelarea embrionilor - un procedeu de rutină FIV - nu li se părea o idee bună. Astfel că au solicitat ”FIV natural”, proces în care ovulul este fertilizat şi implantat în acelaşi timp. Dar în ziua în care ovulele lui Hellen au fost prelevate, ea a fost diagnosticată cu hiperstimulare, ceea ce înseamna că nu era sigur să se fertilizeze şi implanteze în acelaşi timp. ”Doctorul mi-a spus că poate congela ovulele şi încerca mai târziu”, a declarat Helen. În timpul celei de a doua încercări un ovul a fost implantat, iar nouă luni mai târziu s-a născut Emily. Procedura a costat 6.000 de lire. /Rompres/
Care sunt riscurile pentru copil? Se cunosc puţine despre riscurile la care este expus un copil născut dintr-un ovul congelat, în condiţiile în care numărul total al acestor naşteri este încă scăzut. ”În prezent, nu există motive de îngrijorare, dar studiile care vor urma vor fi importante pentru evaluarea siguranţei”, a declarat David Edgar, director ştiinţific al clinicii de fertilitate FIV din Melbourne.
Există unele speculaţii potrivit cărora medicamentul folosit la stimularea ovarelor ar putea declanşa un cancer ovarian, dar dr. Lockwood spune că, de fapt, procesul presupune o scanare a ovarelor, iar acest cancer poate fi depistat de timpuriu şi astfel se pot salva vieţi. Există însă riscul sindromului hiperstimulării ovariene, o complicaţie potenţial fatală, care poate rezulta din injecţiile cu hormoni. Printre simptome se numără balonarea abdomenului, greaţa, sufocarea şi deshidratarea. Este mai periculos un tratament de FIV decât congelarea ovulelor, iar riscul este sub unu la sută.
Există pericolul ca femeile să considere congelarea ovulelor lor drept o metodă lipită de risc: ”Practicaţi metoda veche dacă se poate”, sfătuieşte dr Lockwood. ”Acesta este un pas înainte, dar nu o garanţie de a deveni mamă”.
Studenta Kate Feld, în vârstă de 22 de ani, a fost diagnosticată cu maladie Hodgkin la vârsta de 21 de ani şi i s-a spus că în urma chimioterapiei se va vindeca, dar va rămâne infertilă. Kate a mărturisit: ”Gândul că nu voi mai putea concepe un copil a fost devastator”, aşa că şi-a amânat tratamentul pentru a-şi conserva ovulele. ”Procesul a fost îngrozitor”, a îşi aminteşte ea. ”Ovarele mele au crescut până la dimensiunea unui grapefruit. După aceea, am avut dureri câteva ore, dar a meritat”. Câteva zile mai târziu a început chimioterapia şi s-a vindecat în luna februarie a acestui an. ”Medicul meu ginecolog mi-a spus că ovarele mele s-au micşorat foarte mult”, a spus Kate. ”S-ar putea să îşi revină, dar mi-ar fi părut rău dacă nu aş fi congelat ovulele”.
Helen Perry, de 41 de ani, şi soţul ei, Lee, sunt primul cuplu de britanici care au adus pe lume un ”bebeleş îngheţat”, Emily, acum în vârstă de cinci ani, după ce mama şi-a congelat ovulele. Membri ai sectei ''Martorii lui Iehova'', ei consideră că viaţa începe în momentul concepţiei, iar congelarea embrionilor - un procedeu de rutină FIV - nu li se părea o idee bună. Astfel că au solicitat ”FIV natural”, proces în care ovulul este fertilizat şi implantat în acelaşi timp. Dar în ziua în care ovulele lui Hellen au fost prelevate, ea a fost diagnosticată cu hiperstimulare, ceea ce înseamna că nu era sigur să se fertilizeze şi implanteze în acelaşi timp. ”Doctorul mi-a spus că poate congela ovulele şi încerca mai târziu”, a declarat Helen. În timpul celei de a doua încercări un ovul a fost implantat, iar nouă luni mai târziu s-a născut Emily. Procedura a costat 6.000 de lire. /Rompres/
