Numărul mare al tentativelor de
suicid la vârste mici se datorează şi depresiei generate de sindromul
hiperkinetic cu deficit de atenţie ( ADHD), a declarat, în cadrul unei
conferinţe de presă, prof. dr. Iuliana Dobrescu, Directoarea Secţiei de
Psihiatrie Pediatrică a Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr.
Alexandru Obregia" din Bucureşti. Totodată, ea a subliniat importanţa depistării precoce a tulburărilor
de comportament la copii, deoarece lipsa diagnosticului şi a tratamentului
precoce în cazul ADHD poate duce la consecinţe mult mai grave la maturitate.
Rezultatele studiilor internaţionale semnalează o creştere a incidenţei tulburărilor psihopatologice în perioada şcolară, ajungându-se practic la o dublare a cazurilor în etapa preşcolară.
"Bolile neurologice autoimune au crescut semnificativ în frecvenţă în ultimii ani. Multe dintre problemele de psihopatologie developmentală ale perioadei şcolare apar datorită evoluţiei sindromului ADHD şi a comorbidităţilor acestuia, ce conferă un prognostic rezervat stării de sănătate mentală a şcolarului" a declarat prof. dr. Mircea Tiberiu, preşedintele Societăţii Naţionale de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România.
Aceste rezultate ale studiilor trebuie să influenţeze politicile de sănătate mentală în perioada şcolară şi reforma învăţământului. Astfel, aportul specialistului neuro-psihiatru de copii şi adolescenţi devine deosebit de important în promovarea măsurilor de sănătate mentală şi reforma învăţământului.
În multe cazuri, aceste depresii la vârste mici reprezintă o urmare sindromului ADHD, a comportamentului hiperkinetic şi a deficitului de atenţie a copilului. Datorită comportamentului său, copilul poate fi discriminat de anturajul de la şcoală şi chiar de familie, urmarea fiind în multe cazuri pierderea respectului de sine şi depresia. "Observ cu încredere că medicii specialişti acordă o importanţă din ce în ce mai mare acestei tulburări şi modalităţilor de tratament existente. De asemenea, mă bucur că şi publicul larg acceptă şi conştientizează existenţa ADHD şi aceasta datorită prevalenţei din ce în ce mai mari", susţine doctorul Daniel Popescu, director Relaţii Publice pentru Eli Lilly România./Rompres/
Rezultatele studiilor internaţionale semnalează o creştere a incidenţei tulburărilor psihopatologice în perioada şcolară, ajungându-se practic la o dublare a cazurilor în etapa preşcolară.
"Bolile neurologice autoimune au crescut semnificativ în frecvenţă în ultimii ani. Multe dintre problemele de psihopatologie developmentală ale perioadei şcolare apar datorită evoluţiei sindromului ADHD şi a comorbidităţilor acestuia, ce conferă un prognostic rezervat stării de sănătate mentală a şcolarului" a declarat prof. dr. Mircea Tiberiu, preşedintele Societăţii Naţionale de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România.
Aceste rezultate ale studiilor trebuie să influenţeze politicile de sănătate mentală în perioada şcolară şi reforma învăţământului. Astfel, aportul specialistului neuro-psihiatru de copii şi adolescenţi devine deosebit de important în promovarea măsurilor de sănătate mentală şi reforma învăţământului.
În multe cazuri, aceste depresii la vârste mici reprezintă o urmare sindromului ADHD, a comportamentului hiperkinetic şi a deficitului de atenţie a copilului. Datorită comportamentului său, copilul poate fi discriminat de anturajul de la şcoală şi chiar de familie, urmarea fiind în multe cazuri pierderea respectului de sine şi depresia. "Observ cu încredere că medicii specialişti acordă o importanţă din ce în ce mai mare acestei tulburări şi modalităţilor de tratament existente. De asemenea, mă bucur că şi publicul larg acceptă şi conştientizează existenţa ADHD şi aceasta datorită prevalenţei din ce în ce mai mari", susţine doctorul Daniel Popescu, director Relaţii Publice pentru Eli Lilly România./Rompres/
