Domeniul medical britanic se va
alia cu marile lanţuri comerciale. Este
vorba de înfiinţarea unui serviciu alternativ şi în afară de supermarketuri se
vor implica şi farmacii, parfumerii şi magazinele de discuri. Comercianţii sunt
favorabili acestui proiect, sperând să atragă în acest fel un număr mai mare de
clienţi. Într-o ţară în care, dacă cuiva îi este rău noaptea sau la sfârşit de săptămână, nu există un medic
de gardă care să-l viziteze la domiciliu, exceptând cazul în care este vorba de
un pacient imobilizat, guvernul a decis să permită unor lanţuri de
supermarketuri şi unor magazine de discuri să înfiinţeze puncte ambulatorii,
într-un spaţiu special amenajat din spate. Ministrul britanic al sănătăţii,
Alan Johnson, a anunţat, dezamăgindu-i în acest fel pe cei care doreau
investiţii în medicina de urgenţă - înfiinţarea unui serviciu alternativ, care
va fi gestionat de mari comercianţi privaţi şi care va face concurenţă
medicilor din sistemul asigurărilor de sănătate.
Favorabile acestui proiect au fost evident supermarketurile ''Tesco'', ''Virgin Megastore'', sau lanţurile de farmacii şi parfumerii Boots, care speră să atragă un număr mai mare de clienţi. Astfel, un pacient care aşteaptă să fie consultat ambulatoriu ar putea profita şi vizita rafturile cu mărfuri, făcând eventual cumpărături. Sunt persoane care se întreabă deja dacă acesta este sensul formulei folosite de Johnson, de ''serviciu sanitar al secolului al secolului al XXI-lea''. Planul ministrului este de a-i atrage pe pacienţi în apropierea locului lor de muncă, fără a mai fi nevoiţi să piardă timp în propriul ambulatoriu local, şi de a le pune la dispoziţie ''mai multe posibilităţi de a alege în medicina de bază''. Serviciul va fi concesionat unor supermarketuri şi hipermagazine, care vor pune la dispoziţie spaţii speciale de transformat în ambulatorii, iar personalul ar putea fi furnizat de autorităţile sanitare locale. Gestionarea ambulatoriilor va fi privată, iar medicii publici.
Problema este însă că în ambulatoriu, sau la supermarket, trebuie să te simţi destul de bine pentru a ajunge acolo. Subsecretarul în Ministerul Sănătăţii, Sir Ara Darzi, care va avea luna viitoare o întrevedere cu reprezentanţii acestor mari lanţuri comerciale, a explicat că serviciile de urgenţă se află sub o presiune imensă, deoarece trebuie să rezolve cazuri care sunt de competenţa unui medic generalist. Premierul Gordon Brown şi-a exprimat recent intenţia de a le impune medicilor generalişti obligaţia de a acorda consultaţii şi în afara programului. Deşi nu s-a vorbit despre o gardă în adevăratul sens, o reformă de acest gen ar putea reprezenta un mare pas înainte faţă de sistemul actual, marcat de carenţe. Pacienţii de la Londra se plâng de faptul că ''dacă eşti imobilizat la pat şi îţi chemi medicul de familie chiar în timpul zilei, ţi se spune în mod obişnuit să iei un taxi pentru a merge în ambulatoriu, sau la urgenţă''. La aceasta se adaugă şi faptul că postul de medic pediatru de bază nu există, iar guvernul nu a luat încă în considerare cererile presante de a se înfiinţa o gardă medicală pediatrică, o secţie care ar avea efectul de a uşura serviciile de urgenţă grav supraîncărcate de muncă. Protocolul restrictiv nu admite vizite la domiciliu nici chiar în cazul unui copil care are o indispoziţie serioasă, în timp ce secţiile de urgenţă, mai ales la sfârşit de săptămână, trebuie să facă faţă numărului mare de persoane care se înghesuie aici după obişnuitele ''beţii''. /Rompres/
Favorabile acestui proiect au fost evident supermarketurile ''Tesco'', ''Virgin Megastore'', sau lanţurile de farmacii şi parfumerii Boots, care speră să atragă un număr mai mare de clienţi. Astfel, un pacient care aşteaptă să fie consultat ambulatoriu ar putea profita şi vizita rafturile cu mărfuri, făcând eventual cumpărături. Sunt persoane care se întreabă deja dacă acesta este sensul formulei folosite de Johnson, de ''serviciu sanitar al secolului al secolului al XXI-lea''. Planul ministrului este de a-i atrage pe pacienţi în apropierea locului lor de muncă, fără a mai fi nevoiţi să piardă timp în propriul ambulatoriu local, şi de a le pune la dispoziţie ''mai multe posibilităţi de a alege în medicina de bază''. Serviciul va fi concesionat unor supermarketuri şi hipermagazine, care vor pune la dispoziţie spaţii speciale de transformat în ambulatorii, iar personalul ar putea fi furnizat de autorităţile sanitare locale. Gestionarea ambulatoriilor va fi privată, iar medicii publici.
Problema este însă că în ambulatoriu, sau la supermarket, trebuie să te simţi destul de bine pentru a ajunge acolo. Subsecretarul în Ministerul Sănătăţii, Sir Ara Darzi, care va avea luna viitoare o întrevedere cu reprezentanţii acestor mari lanţuri comerciale, a explicat că serviciile de urgenţă se află sub o presiune imensă, deoarece trebuie să rezolve cazuri care sunt de competenţa unui medic generalist. Premierul Gordon Brown şi-a exprimat recent intenţia de a le impune medicilor generalişti obligaţia de a acorda consultaţii şi în afara programului. Deşi nu s-a vorbit despre o gardă în adevăratul sens, o reformă de acest gen ar putea reprezenta un mare pas înainte faţă de sistemul actual, marcat de carenţe. Pacienţii de la Londra se plâng de faptul că ''dacă eşti imobilizat la pat şi îţi chemi medicul de familie chiar în timpul zilei, ţi se spune în mod obişnuit să iei un taxi pentru a merge în ambulatoriu, sau la urgenţă''. La aceasta se adaugă şi faptul că postul de medic pediatru de bază nu există, iar guvernul nu a luat încă în considerare cererile presante de a se înfiinţa o gardă medicală pediatrică, o secţie care ar avea efectul de a uşura serviciile de urgenţă grav supraîncărcate de muncă. Protocolul restrictiv nu admite vizite la domiciliu nici chiar în cazul unui copil care are o indispoziţie serioasă, în timp ce secţiile de urgenţă, mai ales la sfârşit de săptămână, trebuie să facă faţă numărului mare de persoane care se înghesuie aici după obişnuitele ''beţii''. /Rompres/
