Preferinţele
politice nu reprezintă doar o sumă a experienţelor de viaţă - afirmă oamenii de
ştiinţă. Ele ţin, de asemenea, şi de diferenţe pur biologice apărute în
construcţia şi activitatea creierului, precum şi de o construcţie genetică
diferită. Acest lucru este demonstrat de cercetările publicate în urmă cu
câteva zile, întreprinse de o echipă de cercetători de la Universitatea New York
De ce se întâmplă aşa? Pentru a verifica, oamenii de ştiinţă americani au recurs la un test simplu cu 43 de voluntari. Aceştia trebuiau să stea jos în faţa unui ecran, pe care apăreau literele "M" sau "W". În funcţie de litera pe care o vedeau, voluntarii trebuiau să apese unul dintre cele două butoane care corespundeau literelor. Funcţionarea creierului lor era urmărită prin electroencefalograme (EEG). Înainte de începerea testului, cercetătorii i-au rugat pe participanţi să completeze o anchetă, în care fiecare trebuia să-şi exprime convingerile pe o scară de la +5 la 5. Cu cât cifra era mai mare, cu atât vederile erau mai liberale, cu cât era mai mică - vederile erau mai conservatoare.
Oamenii de ştiinţă au efectuat cu fiecare persoană aprox. 500 de teste cu literele. Însă "M" şi "W" nu au fost aprinse întâmplător - în aproape 80% din cazuri a apărut aceeaşi literă. Participanţii la test au apăsat mult mai des butonul corespunzător. ªi aici s-a ascuns progresul cercetătorilor. "Din moment ce apare tot timpul acelaşi impuls, expunerea unui alt lucru devine o surpriză", a explicat David Amodio.
Conservatorii s-au lăsat surprinşi mult mai des decât liberalii. Au apăsat acelaşi buton, în locul celuilalt, corect, în 47% din cazuri. Liberalii au greşit mai puţin - doar în 37% din cazuri. Rezultatele acestea au fost confirmate de analiza înregistrării activităţii electrice a creierului (EEG). Liberalii aveau o activitate de două ori mai mare a aşa numitului cortex cingulat anterior. Această regiune este legată de concentrare. După cum observă cercetătorii americani, ea este responsabilă de comportamentul în situaţii care necesită o rupere de obişnuinţe. Asta nu înseamnă că liberalii sunt mai buni decât conservatorii, a subliniat Amodio. "Pot exista situaţii în care sensibilitatea mai redusă şi reacţiile stabile sunt mai avantajoase, de pildă atunci când impulsurile distrag atenţia", a indicat el. /Rompres/
De ce se întâmplă aşa? Pentru a verifica, oamenii de ştiinţă americani au recurs la un test simplu cu 43 de voluntari. Aceştia trebuiau să stea jos în faţa unui ecran, pe care apăreau literele "M" sau "W". În funcţie de litera pe care o vedeau, voluntarii trebuiau să apese unul dintre cele două butoane care corespundeau literelor. Funcţionarea creierului lor era urmărită prin electroencefalograme (EEG). Înainte de începerea testului, cercetătorii i-au rugat pe participanţi să completeze o anchetă, în care fiecare trebuia să-şi exprime convingerile pe o scară de la +5 la 5. Cu cât cifra era mai mare, cu atât vederile erau mai liberale, cu cât era mai mică - vederile erau mai conservatoare.
Oamenii de ştiinţă au efectuat cu fiecare persoană aprox. 500 de teste cu literele. Însă "M" şi "W" nu au fost aprinse întâmplător - în aproape 80% din cazuri a apărut aceeaşi literă. Participanţii la test au apăsat mult mai des butonul corespunzător. ªi aici s-a ascuns progresul cercetătorilor. "Din moment ce apare tot timpul acelaşi impuls, expunerea unui alt lucru devine o surpriză", a explicat David Amodio.
Conservatorii s-au lăsat surprinşi mult mai des decât liberalii. Au apăsat acelaşi buton, în locul celuilalt, corect, în 47% din cazuri. Liberalii au greşit mai puţin - doar în 37% din cazuri. Rezultatele acestea au fost confirmate de analiza înregistrării activităţii electrice a creierului (EEG). Liberalii aveau o activitate de două ori mai mare a aşa numitului cortex cingulat anterior. Această regiune este legată de concentrare. După cum observă cercetătorii americani, ea este responsabilă de comportamentul în situaţii care necesită o rupere de obişnuinţe. Asta nu înseamnă că liberalii sunt mai buni decât conservatorii, a subliniat Amodio. "Pot exista situaţii în care sensibilitatea mai redusă şi reacţiile stabile sunt mai avantajoase, de pildă atunci când impulsurile distrag atenţia", a indicat el. /Rompres/
