Pentru prima dată, cercetătorii au
descifrat genomul complet al unui singur individ, deschizând astfel calea,
speră ei, pentru studierea patrimoniului genetic individual pentru a oferi o
medicină personalizată. Această reuşită, publicată în PLoS Biology, aparţine
cercetătorilor de la Craig Venter Institute (JCVI, SUA), de la Universitatea
California din San Diego şi de la Spitalul de pediatrie din Toronto (Canada). Cercetătorii
au descifrat cei 23 de cromozomi paterni şi cei 23 de cromozomi materni ai
individului analizat.
Analiza acestei versiuni a genomului, numită versiunea 'HuRef', arată înaltul grad de variaţii genetice ale celor două categorii de cromozomi care coabitează în acelaşi individ, potrivit cercetătorilor. Alte două versiuni de decriptare "literă cu literă" (numită "bază") a genomului uman au fost publicate în 2001, cea a cercetătorului Craig Venter şi a colegilor săi de la firma privată Celera Genomics şi alta a unui consorţiu internaţional public de cercetători. Aceşti genomi nu erau cei ai unui individ, ci un amestec provenind de la diverse persoane. Potrivit echipei de la Venter, cele două versiuni subestimează mult diversitatea genetică umană.
Noua versiune este prima provenind de la un singur individ şi "probabil ultima, din cauza costurilor - zeci de milioane de dolari - şi a timpului pe care această muncă începută în 2003 l-a necesitat", a apreciat Venter. Însă, în următorii trei, cinci ani, cercetătorul estimează că noi tehnici vor permite obţinerea altor progrese cu costuri reduse şi se va ajunge să existe 10.000 de genomuri umane decriptate - "începutul genomicii individuale". "Aceste rezultate sunt interesante, însă pentru moment nu aduc nimic nou în privinţa cunoaşterii bolilor genetice", a comentat Pr. Jean Weissenbach, directorul Genoscope, din Evry, regiunea pariziană. "Prin acest studiu, am arătat că variaţiile de la un om la altul sunt de şapte ori mai importante decât estimările anterioare, suntem într-adevăr unici la nivel genetic", afirmă însă Venter. În opinia lui, numai continuarea segmentării genomului indivizilor va permite înţelegerea modului în care genele ne influenţează viaţa. Pe viitor, se va putea şti de la ce părinte avem o anumită trăsătură (depresie, dependenţă de alcool), consideră aceşti cercetători. /Rompres/
Analiza acestei versiuni a genomului, numită versiunea 'HuRef', arată înaltul grad de variaţii genetice ale celor două categorii de cromozomi care coabitează în acelaşi individ, potrivit cercetătorilor. Alte două versiuni de decriptare "literă cu literă" (numită "bază") a genomului uman au fost publicate în 2001, cea a cercetătorului Craig Venter şi a colegilor săi de la firma privată Celera Genomics şi alta a unui consorţiu internaţional public de cercetători. Aceşti genomi nu erau cei ai unui individ, ci un amestec provenind de la diverse persoane. Potrivit echipei de la Venter, cele două versiuni subestimează mult diversitatea genetică umană.
Noua versiune este prima provenind de la un singur individ şi "probabil ultima, din cauza costurilor - zeci de milioane de dolari - şi a timpului pe care această muncă începută în 2003 l-a necesitat", a apreciat Venter. Însă, în următorii trei, cinci ani, cercetătorul estimează că noi tehnici vor permite obţinerea altor progrese cu costuri reduse şi se va ajunge să existe 10.000 de genomuri umane decriptate - "începutul genomicii individuale". "Aceste rezultate sunt interesante, însă pentru moment nu aduc nimic nou în privinţa cunoaşterii bolilor genetice", a comentat Pr. Jean Weissenbach, directorul Genoscope, din Evry, regiunea pariziană. "Prin acest studiu, am arătat că variaţiile de la un om la altul sunt de şapte ori mai importante decât estimările anterioare, suntem într-adevăr unici la nivel genetic", afirmă însă Venter. În opinia lui, numai continuarea segmentării genomului indivizilor va permite înţelegerea modului în care genele ne influenţează viaţa. Pe viitor, se va putea şti de la ce părinte avem o anumită trăsătură (depresie, dependenţă de alcool), consideră aceşti cercetători. /Rompres/
