Cercetătorul german a publicat o serie de articole care, în opinia sa, explică de ce începând din 1950 creşterea în înălţime a americanilor s-a frânat atât de brusc, astfel că în prezent aceştia se află, la acest capitol, mult în urma altor naţiuni. Iniţial, Komlos lansase ipoteza că la baza acestui lucru s-ar afla posibila influenţă a imigranţilor mai mici de statură. Însă, după ce el a făcut cercetări mai amănunţite, excluzându-i din calcule pe ”cetăţenii proaspeţi” ai SUA, tendinţa a rămas aceeaşi: comparativ cu Europa, creşterea americanilor s-a stopat.
Potrivit cercetătorului german, în ultimul deceniu alimentaţia americanilor şi modul său de viaţă par să fi cunoscut schimbări semnificative. Alimentaţia este una bogată, însă neechilibrată. Antropologul face o paralelă între reducerea ritmului de creştere în înălţime al americanilor şi extinderea epidemiei de obezitate, mai ales a celei infantile. Totuşi, tocmai anii copilăriei sunt critici în ceea ce priveşte formarea înălţimii. În pofida faptului că omul creşte până la 20-25 de ani, cei mai importanţi din punct de vedere antropometric sunt anii de viaţă 1, 6-8, precum şi 13-15. În afară de aceasta, în opinia lui Komlos americanii au început să acorde mai puţină atenţie copiilor, ceea ce de asemeni are repercusiuni asupra stării lor de sănătate.
În opinia oponenţilor studiului de la Munchen, înălţimea medie a cetăţenilor depinde de un număr mult mai mare de parametri pentru a putea trage concluzii tranşante. Totuşi, o dependenţă a înălţimii de nivelul de viaţă poate fi percepută. ªi, în condiţiile în care bazele înălţimii sunt puse din copilărie, şocurile sociale au repercusiuni întârziate. /Rompres/