Zgomotul, care creşte odată cu
urbanizarea societăţilor, te poate face să o iei razna. Poluările sonore sunt,
mult prea adesea, trecute... sub tăcere. Coordonatoarea Laboratorului de studii
privind auzul din cadrul Universităţii din Montreal dezvăluie consecinţele fiziologice
şi psihologice ale zgomotului. ''Atunci când zgomotul ambiant devine prea tare
şi durează, corpul nostru intră în stare de vigilenţă, ca şi cum
un pericol ar fi iminent şi ar trebui să ne apărăm de o agresiune. Ritmul
cardiac creşte, respiraţia devine mai rapidă. Corpul nu poate rezista la
infinit şi fără efecte la această tensiune, devine istovit şi pot apărea
diverse probleme de sănătate''.
Zgomotul este pretutindeni. Social şi
copleşitor: trafic auto, lucrări publice, colectarea gunoaielor. Intim şi
pătrunzător: sonerii, MP3, căşti. În Europa, se presupune că zgomotul face
obiectul unor măsuri.
Potrivit unei directive europene, ar fi
trebuit ca, înainte de 30 iunie, în aglomeraţiile urbane de peste 250 000 de
locuitori, să fi fost întocmite ''hărţi de zgomot'', modelizări sonore. Franţa
nu pare să aibă vreun avans în acest sens. Numeroase metropole, cum ar fi
Madridul sau Bruxelles-ul, au deja ''observatoarele'' lor în această privinţă./Rompres/.