Cel mai probabil nu există o relaţie de
cauzalitate între colecistectomie şi cancerul gastric, susţin datele recente
publicate în numărul din iunie al revistei American Journal of Gastroenterology.
Refluxul biliar crescut secundar colecistectomiei poate determina gastrită
reactivă, au explicat autorii, însă este încă neclar dacă acest fenomen creşte
riscul pentrul neoplasmul gastric. Dr. Katja Fall împreună cu colegii săi de la
institutul Karolinska din Stockholm au evaluat riscul pentru cancer gastric la
o cohortă cu peste 250.000 de pacienţi care au fost urmăriţi pe o perioadă de
până la 27 de ani post-colecistectomie.
Riscul pentru cancer gastric distal a fost cu 41% mai mare în primul an post-colecistectomie comparativ cu populaţia generală, însă acest risc crescut a scăzut la 11% pentru perioada următorilor 10 ani.
După 10 ani surplusul de risc pentru cancer gastric distal aproape a dispărut. Acest risc crescut pentru cancer gastric a fost evident doar pentru bărbaţi şi doar printre pacienţii cu intervenţii chirurgicale mai extinse (colecistectomie cu coledocolitotomie).
În mod similar riscul pentru cancerul gastric de la nivelul cardiei a fost de două ori mai mare în primul an postcolecistectomie, comparativ cu populaţia generală, însă acest exces de risc ulterior a dispărut complet şi nu s-a constatat nici o diferenţă pentru cele două sexe sau în ceea ce priveşte metoda chirurgicală.
Considerând că există o perioadă de latenţă crescută între momentul iniţierii procesului de carcinogeneză şi apariţia semnelor clinice de cancer gastric, echipa de cercetare a anticipat, contrar rezultatelor obţinute, că există o tendinţă de creştere odată cu creşterea perioadei de follow-up. În lipsa acestor dovezi investigatorii au concluzionat că existenţa unei legături de cauzalitate între colecistectomie şi cancerul gastric pare a fi puţin probabilă. Lipsa unei asocieri puternice şi consecvente înlătură astfel preocupările privind efectele nocive ale colecistectomiei.
Am J Gastroenterol 2007;102:1180-1184.
Riscul pentru cancer gastric distal a fost cu 41% mai mare în primul an post-colecistectomie comparativ cu populaţia generală, însă acest risc crescut a scăzut la 11% pentru perioada următorilor 10 ani.
După 10 ani surplusul de risc pentru cancer gastric distal aproape a dispărut. Acest risc crescut pentru cancer gastric a fost evident doar pentru bărbaţi şi doar printre pacienţii cu intervenţii chirurgicale mai extinse (colecistectomie cu coledocolitotomie).
În mod similar riscul pentru cancerul gastric de la nivelul cardiei a fost de două ori mai mare în primul an postcolecistectomie, comparativ cu populaţia generală, însă acest exces de risc ulterior a dispărut complet şi nu s-a constatat nici o diferenţă pentru cele două sexe sau în ceea ce priveşte metoda chirurgicală.
Considerând că există o perioadă de latenţă crescută între momentul iniţierii procesului de carcinogeneză şi apariţia semnelor clinice de cancer gastric, echipa de cercetare a anticipat, contrar rezultatelor obţinute, că există o tendinţă de creştere odată cu creşterea perioadei de follow-up. În lipsa acestor dovezi investigatorii au concluzionat că existenţa unei legături de cauzalitate între colecistectomie şi cancerul gastric pare a fi puţin probabilă. Lipsa unei asocieri puternice şi consecvente înlătură astfel preocupările privind efectele nocive ale colecistectomiei.
Am J Gastroenterol 2007;102:1180-1184.
