Cu ajutorul unor roboţi special
realizaţi pentru investigaţii dificile şi pentru intervenţii chirurgicale
foarte grele, medicul poate ajunge şi interveni în locuri din interiorul
corpului uman până acum de nepătruns. Aceşti roboţi, folosiţi în operaţii
chirurgicale, fac posibile intervenţii imposibil de realizat până acum şi reduc
foarte mult perioada de convalescenţă. Aparatul, proiectat pentru a înconjura cu foarte mare grijă şi acurateţe
suprafaţa exterioară a inimii umane, ar putea fi numit şi robot-omidă. Acest
robot a fost construit de un grup de medici şi ingineri de la Universitatea din
Pittsburgh - SUA.
Micul instrument medical robotizat, a cărui denumire oficială este HeartLander, a fost creat pentru investigarea inimii vii, având mărimea de 20 milimetri şi conceput astfel încât să poată umbla pe suprafaţa inimii, parcurgând o distanţă de 18 centimetri într-un minut, în interiorul pericardului, în direcţiile în care este dirijat dinafara corpului pacientului, cu ajutorul unei manşe speciale, mânuită de medicul chirurg.
Dirijarea se face cu ajutorul unor fire subţiri ca firul de păr şi cu un motoraş aflat în exteriorul corpului pacientului. Între capătul din faţă şi cel din spate al ”omidei” se află un tub elastic, cu vid, iar robotul se mişcă într-adevăr ca o omidă: alunecă înainte capătul din spate al tubului cu vid, tubul se umflă, după care se îndreaptă, şi astfel capătul din faţă înaintează. Aderenţa de sub ambele capete ale ”omidei” este asigurată de discuri cu vid având o presiune negativă de 400 Hgmm, dirijată din exterior cu ajutorul unor supape.
Robotul este introdus în corpul omului, în torace, printr-o mică incizie de 2,5 cm, făcută sub stern, apoi, cu ajutorul unei mici tăieturi de 1 cm este introdus sub pericard, nefiind nevoie de tăierea coastelor, cum se procedează în cazul intervenţiilor chirurgicale tradiţionale pe cord deschis. Nu este nevoie nici de anestezie totală, ci doar locală şi nu este nevoie de oprirea temporară a funcţionării inimii şi legarea de o inimă artificială.
S-au făcut şi până acum operaţii pe cord cu ajutorul endoscopului, un tub elastic introdus în trupul pacientului printr-o tăietură mică, numai că plămânul şi inima care umple în întregime toracele, fac imposibilă ajungerea la anumite zone ale inimii. Dar robotul-omidă este capabil să ajungă în oricare zonă a inimii, deci poate transporta medicamentele necesare la muşchii subţiaţi, necrozaţi sau prea îngroşaţi ai inimii. Senzorii robotului palpează şi fac o hartă a exteriorului inimii, aflată în funcţiune. Medicul care face intervenţia chirurgical are posibilitatea să vadă pe ecran un grafic tridimensional, deci tot timpul ştie exact pe unde se află robotul, dacă a ajuns la punctul dorit.
În timpul experienţelor făcute cu robotul HeartLander nu au fost observate efecte secundare de nici un fel, ba mai mult, o analiză a arătat că nici muşchiul inimii nu a avut de suferit. În plus, perioada de convalescenţă de după intervenţia chirugicală cu ajutorul robotului-omidă pe inimă se scurtează mult, având în vedere că în cadrul intervenţiei de o zi operaţia reprezintă o încărcătură de zece ori mai mică pentru organism, în comparaţie cu intervenţia tradiţională făcută pe cord.
Grupul de cercetare de la Universitatea Mellon, Facultatea de Robotică (SUA), condus de Cameron Riviere, lucrează deja şi la alte utilizări ale roboţilor medicali pentru inimă. Se lucrează la construirea unei unităţi complementare, cu ajutorul căreia se pot distruge anumite centre de excitaţie, care sunt periculoase din cauză că pot provoca grave tulburări de ritm al inimii. Cercetătorii au în proiect introducerea unei camere video în robotul-omidă, pentru a avea avea imagini în direct despre starea în care se află suprafaţa inimii pacientului.
/Rompres/
Micul instrument medical robotizat, a cărui denumire oficială este HeartLander, a fost creat pentru investigarea inimii vii, având mărimea de 20 milimetri şi conceput astfel încât să poată umbla pe suprafaţa inimii, parcurgând o distanţă de 18 centimetri într-un minut, în interiorul pericardului, în direcţiile în care este dirijat dinafara corpului pacientului, cu ajutorul unei manşe speciale, mânuită de medicul chirurg.
Dirijarea se face cu ajutorul unor fire subţiri ca firul de păr şi cu un motoraş aflat în exteriorul corpului pacientului. Între capătul din faţă şi cel din spate al ”omidei” se află un tub elastic, cu vid, iar robotul se mişcă într-adevăr ca o omidă: alunecă înainte capătul din spate al tubului cu vid, tubul se umflă, după care se îndreaptă, şi astfel capătul din faţă înaintează. Aderenţa de sub ambele capete ale ”omidei” este asigurată de discuri cu vid având o presiune negativă de 400 Hgmm, dirijată din exterior cu ajutorul unor supape.
Robotul este introdus în corpul omului, în torace, printr-o mică incizie de 2,5 cm, făcută sub stern, apoi, cu ajutorul unei mici tăieturi de 1 cm este introdus sub pericard, nefiind nevoie de tăierea coastelor, cum se procedează în cazul intervenţiilor chirurgicale tradiţionale pe cord deschis. Nu este nevoie nici de anestezie totală, ci doar locală şi nu este nevoie de oprirea temporară a funcţionării inimii şi legarea de o inimă artificială.
S-au făcut şi până acum operaţii pe cord cu ajutorul endoscopului, un tub elastic introdus în trupul pacientului printr-o tăietură mică, numai că plămânul şi inima care umple în întregime toracele, fac imposibilă ajungerea la anumite zone ale inimii. Dar robotul-omidă este capabil să ajungă în oricare zonă a inimii, deci poate transporta medicamentele necesare la muşchii subţiaţi, necrozaţi sau prea îngroşaţi ai inimii. Senzorii robotului palpează şi fac o hartă a exteriorului inimii, aflată în funcţiune. Medicul care face intervenţia chirurgical are posibilitatea să vadă pe ecran un grafic tridimensional, deci tot timpul ştie exact pe unde se află robotul, dacă a ajuns la punctul dorit.
În timpul experienţelor făcute cu robotul HeartLander nu au fost observate efecte secundare de nici un fel, ba mai mult, o analiză a arătat că nici muşchiul inimii nu a avut de suferit. În plus, perioada de convalescenţă de după intervenţia chirugicală cu ajutorul robotului-omidă pe inimă se scurtează mult, având în vedere că în cadrul intervenţiei de o zi operaţia reprezintă o încărcătură de zece ori mai mică pentru organism, în comparaţie cu intervenţia tradiţională făcută pe cord.
Grupul de cercetare de la Universitatea Mellon, Facultatea de Robotică (SUA), condus de Cameron Riviere, lucrează deja şi la alte utilizări ale roboţilor medicali pentru inimă. Se lucrează la construirea unei unităţi complementare, cu ajutorul căreia se pot distruge anumite centre de excitaţie, care sunt periculoase din cauză că pot provoca grave tulburări de ritm al inimii. Cercetătorii au în proiect introducerea unei camere video în robotul-omidă, pentru a avea avea imagini în direct despre starea în care se află suprafaţa inimii pacientului.
/Rompres/
