Acesta este principalul semnal pozitiv, din perspectiva stopării declinului de populaţie din ultimul deceniu, după cum rezultă din publicaţia "Natalitatea în anul 2004" a Institutului Naţional de Statistică (INS).
Populaţia României a fost reînnoită în anul 2004 cu un număr de 216.261 copii născuţi vii, cu 3.802 mai mulţi decât în anul precedent. Ca de obicei, s-au născut mai mulţi băieţi decât fete, excedentul înregistrat fiind de 6.857, cu un raport de masculinitate de 106,6 băieţi la 100 fete.
O treime din numărul copiilor născuţi vii în anul 2004 au avut părinţi cu vârste între 25 şi 29 de ani. Vârsta medie a mamei la naştere a fost de 26,4 ani, iar la prima naştere de 24,6 ani.
Ponderea născuţilor vii de rangul I (primul născut) a fost de 52,4%; născuţii vii de rangul II şi III au reprezentat 29,4% şi, respectiv, 9%.
Mai mult de jumătate din numărul total al femeilor care au născut copii vii erau casnice. Din cei 152.288 copii născuţi vii de femei care sunt la prima căsătorie, 46,4% s-au născut în primii doi ani de la încheierea acesteia. La 1.000 de femei din contingentul feminin fertil (15-49 de ani) au revenit 38 copii născuţi vii, rată de fertilitate care a înregistrat cele mai mari valori la grupa de vărstă 25-29 de ani. Cea mai mare fertilitate feminină s-a înregistrat la femeile care aveau vârsta de 25 de ani. În mediul urban, numărul născuţilor vii a fost cu 6,1% mai mare decât în mediul rural. Cu toate acestea, rata natalităţii şi rata de fertilitate au rămas şi în 2004 mai mari în mediul rural decât în mediul urban. Femeile din mediul rural care au născut copii vii în anul 2004 erau în proporţie de 68% casnice. Din totalul copiilor născuţi vii de rangul 4(al patrulea născut) şi peste, 68% aveau mame din mediul rural. (Rompres)
