Potrivit lui Carlos Schenck, psihiatru în cadrul Minnesota Regional Sleep Disorders Center, care împreună cu colegii săi a studiat tulburările de comportament ale oamenilor, în timpul somnului la om se poate ”trezi” orice fel de instinct primar. Sub influenţa acestuia, omul poate comite cele mai neaşteptate acţiuni. Concentrându-şi atenţia asupra tulburărilor de somn legate de sex, cercetătorii din grupul condus de Schenck au analizat literatura medicală din perioada 1950-2006 ce conţine studii despre somn şi comportamentul sexual. În afară de aceasta, psihiatrii de la Minnesota Regional Sleep Disorders Center au analizat rezultatele unui sondaj desfăşurat pe Internet, la care luaseră parte 219 persoane.
După cum au descoperit cercetătorii, 92 la sută dintre persoanele intervievate au cunoscut în repetate rânduri aşa-zise episoade de ”sexsomnie”. Analizarea unor surse de informaţii diferite a relevat că, în majoritatea cazurilor, ”bolnavi cronici” sunt bărbaţii. În loc să doarmă profund, aceşti ”bolnavi” se mastrubează sau fac sex cu partenerul lor chiar în timpul somnului. Orgasmul care survine în urma unor asemenea ”manipulări” nu-i obligă să se trezească. Mai mult decât atât, ei aproape că nu-şi amintesc niciodată evenimentele din noaptea precedentă.
Cu toate acestea, sexul acompaniat de mângâierile şi vocalizările corespunzătoare sau autosatisfacerea nu sunt câtuşi de puţin unicele tulburări ale somnului legate de viaţa sexuală. Cei bolnavi de sexinsomnie pot să dea dovadă de agresiune sexuală, de excitare sexuală crescută în timpul somnului, ei pot fi urmăriţi de insomnii legate de fantezii sexuale obsedante, pot avea halucinaţii sau psihoze nocturne. Sindromul ”picioarelor neliniştite” şi sindormul Kleine-Levin au intrat şi ele pe lista tulburărilor legate de sex.
Se îmbolnăvesc de ”sexsomnie” de regulă cei care deja suferă de o anumită perturbare a somului. De exemplu, din grupul de risc fac parte persoanele somnambule, precum şi cele care au în mod regulat coşmaruri. ”Sexsomnia nu apare din senin”, subliniază psihologul american. De altfel, un asemenea comportament ciudat în timpul somnului nu constituie o dovadă a faptului că ”victima sexsomniei” ar avea anumite probleme de ordin psihologic. Potrivit lui Schenck, în loc să se simtă vinovat în faţa partenerului său şi să încerce să se auto-analizeze, aceşti bolnavi ar trebui să consulte un specialist, care i-ar readuce repede la o viaţă sexuală normală. ”Cu cât mai mult veţi tărăgăna rezolvarea acestei probleme, cu atât mai mare este probabilitatea ca, pe fondul sexsomniei, să se dezvolte o problemă psihologică mai serioasă, cum ar fi depresia, de exemplu”, declară Schenck./Rompres/.