Omul face din ce în ce mai
multe acţiuni în acelaşi timp. Creierul său însă nu face faţă întotdeauna.
Datorită diferitelor gageturi hi-tech, o familie modernă obişnuită realizează
în 24 de ore acţiuni pentru care, în mod normal, ar fi necesare 43 de ore,
rezultă din analiza efectuată în 16 ţări de portalul Yahoo şi firma media OMD.
Lucrul acesta e cunoscut de fiecare. Cine n-a participat măcar o dată la o
întâlnire între prieteni, în timpul căreia să fi fost aprins televizorul, sau
n-a condus maşina vorbind în acelaşi timp la telefon? Nemaivorbind despre
consumarea unor produse alimentare în timpul verificării poştei electronice.
Se dovedeşte că, înmulţind acţiunile efectuate în acelaşi timp, nu numai că ne comportăm periculos, nesănătos sau nepoliticos, ci ridicăm şi un obstacol în faţa creierului nostru, care va avea probleme în a-l depăşi. Cu toate că este format din miliarde de neuroni şi trilioane de sinapse, din punct de vedere al activităţii sale creierul este limitat.
”Începând mai multe acţiuni deodată, încetinim realizarea lor şi creştem riscul apariţiei unei greşeli”, declară pentru cotidianul "New York Times" David E. Meyer, şeful Brain, Cognition and Action Laboratory University of Michigan. Perturbările sau pauzele de orice fel tulbură prelucrarea informaţiilor.
”O limită însemnată a activităţii creierului este inabilitatea de a se concentra asupra a două lucruri în acelaşi timp”, povesteşte Rene Marois, neurobiolog şi şeful Human Information Processing Laboratory de pe lângă Vanderbilt University din Statele Unite. La această concluzie a ajuns analizând rezultatele experimentului său, publicate în revista “Neuron”.
Participanţii la experiment, cărora le era observată activitatea creierului cu ajutorul rezonanţei magnetice, au primit două sarcini. Mai întâi au fost rugaţi ca, după ascultarea unui număr de sunete, să apese pe un anumit buton din tastatura computerului. A doua sarcină era să pronunţe o anumită vocală, ca reacţie la vederea unei imagini dintr-un set care le era prezentat.
Cercetătorul a observat că dacă cele două sarcini erau realizate pe rând, participanţii se achitau de ele destul de corect. Situaţia se schimba atunci când erau puşi să le realizeze aproape în paralel. Reacţia era întârziată în medie cu una-două secunde. Poate părea puţin, însă, după cum subliniază Marois, câteodată atât este de-ajuns pentru ca din lipsa atenţiei să fie provocată o nenorocire. E limpede că rezultatele experimentului l-au marcat, fiindcă de câte ori se urcă acum la volan, îşi închide telefonul.
La concluzii asemănătoare conduc analizele efectuate într-un mediu de birou. Eric Horowitz, cercetător angajat la firma Microsoft, a analizat comportamentul unui grup de lucrători din perspectiva concentrării atenţiei. După cum declară, el însuşi a fost surprins de rezultate. S-a dovedit că aceştia au nevoie, în medie, de 15 minute pentru a se întoarce la activitatea lor principală, de pildă la scrierea unui raport. Atenţia le era distrasă de acţiuni precum răspunderea la e-mailuri sau anunţurile comunicatorilor de pe internet.
Se vorbeşte din ce în ce mai des despre necesitatea găsirii unui program inteligent menit să vegheze asupra priorităţii sarcinilor ce trebuie îndeplinite. Acesta este şi scopul cercetărilor lui Eric Horowitz. Deocamdată, firmele îşi trimit angajaţi la specializări din domeniul gestionării timpului, al folosirii aparatelor moderne. În timpul lor se primesc recomandări de tipul „verificaţi poşta electronică nu mai des de o dată pe oră”.
Problema se dovedeşte a fi extrem de serioasă atunci când randamentul scăzut al muncii se calculează în bani. Din aprecierile lui Jonathan B. Spir de la firma americană de analiză Basex rezultă că economia SUA pierde anual din această cauză aproape 650 de miliarde de dolari. Calculele au fost făcute, printre altele, în baza declaraţiilor lucrătorilor din birouri. După cum au mărturisit aceştia, aproape o treime din timpul de la birou este ocupat de activităţi care îi distrag de la îndatoririle lor principale. (Rompres)
Se dovedeşte că, înmulţind acţiunile efectuate în acelaşi timp, nu numai că ne comportăm periculos, nesănătos sau nepoliticos, ci ridicăm şi un obstacol în faţa creierului nostru, care va avea probleme în a-l depăşi. Cu toate că este format din miliarde de neuroni şi trilioane de sinapse, din punct de vedere al activităţii sale creierul este limitat.
”Începând mai multe acţiuni deodată, încetinim realizarea lor şi creştem riscul apariţiei unei greşeli”, declară pentru cotidianul "New York Times" David E. Meyer, şeful Brain, Cognition and Action Laboratory University of Michigan. Perturbările sau pauzele de orice fel tulbură prelucrarea informaţiilor.
”O limită însemnată a activităţii creierului este inabilitatea de a se concentra asupra a două lucruri în acelaşi timp”, povesteşte Rene Marois, neurobiolog şi şeful Human Information Processing Laboratory de pe lângă Vanderbilt University din Statele Unite. La această concluzie a ajuns analizând rezultatele experimentului său, publicate în revista “Neuron”.
Participanţii la experiment, cărora le era observată activitatea creierului cu ajutorul rezonanţei magnetice, au primit două sarcini. Mai întâi au fost rugaţi ca, după ascultarea unui număr de sunete, să apese pe un anumit buton din tastatura computerului. A doua sarcină era să pronunţe o anumită vocală, ca reacţie la vederea unei imagini dintr-un set care le era prezentat.
Cercetătorul a observat că dacă cele două sarcini erau realizate pe rând, participanţii se achitau de ele destul de corect. Situaţia se schimba atunci când erau puşi să le realizeze aproape în paralel. Reacţia era întârziată în medie cu una-două secunde. Poate părea puţin, însă, după cum subliniază Marois, câteodată atât este de-ajuns pentru ca din lipsa atenţiei să fie provocată o nenorocire. E limpede că rezultatele experimentului l-au marcat, fiindcă de câte ori se urcă acum la volan, îşi închide telefonul.
La concluzii asemănătoare conduc analizele efectuate într-un mediu de birou. Eric Horowitz, cercetător angajat la firma Microsoft, a analizat comportamentul unui grup de lucrători din perspectiva concentrării atenţiei. După cum declară, el însuşi a fost surprins de rezultate. S-a dovedit că aceştia au nevoie, în medie, de 15 minute pentru a se întoarce la activitatea lor principală, de pildă la scrierea unui raport. Atenţia le era distrasă de acţiuni precum răspunderea la e-mailuri sau anunţurile comunicatorilor de pe internet.
Se vorbeşte din ce în ce mai des despre necesitatea găsirii unui program inteligent menit să vegheze asupra priorităţii sarcinilor ce trebuie îndeplinite. Acesta este şi scopul cercetărilor lui Eric Horowitz. Deocamdată, firmele îşi trimit angajaţi la specializări din domeniul gestionării timpului, al folosirii aparatelor moderne. În timpul lor se primesc recomandări de tipul „verificaţi poşta electronică nu mai des de o dată pe oră”.
Problema se dovedeşte a fi extrem de serioasă atunci când randamentul scăzut al muncii se calculează în bani. Din aprecierile lui Jonathan B. Spir de la firma americană de analiză Basex rezultă că economia SUA pierde anual din această cauză aproape 650 de miliarde de dolari. Calculele au fost făcute, printre altele, în baza declaraţiilor lucrătorilor din birouri. După cum au mărturisit aceştia, aproape o treime din timpul de la birou este ocupat de activităţi care îi distrag de la îndatoririle lor principale. (Rompres)
