Cercetătorii italieni au descoperit că, gliadina
din grâu încetineşte dezactivarea factorului de creştere epidermal (EGF),
descoperire ce ar putea explica motivul pentru care gliadinele împreună cu
prolaminele înrudite din alte cereale duc la exacerbarea proliferării celulare
şi reactivare la pacienţii cu boală celiacă. Dr. Salvatore Auricchio împreună
cu colaboratorii săi de la Universitatea Studi di Napoli "Federico
II" au testat efectele gliadinei pe o serie de linii celulare şi pe celule
în cultură provenite de la nivelul mucoasei pacienţilor cu boală celiacă.
În studiul publicat în numărul din aprilie al revistei Gut investigatorii au urmărit efectele gliadinei şi a altor peptide toxice asociate, ca de exemplu A-gliadin P31-43, asupra endocitelor, asupra proliferării celulare, a apoptozei, a rearanjării citoscheletului şi asupra activării receptorilor factorului de creştere epidermal.
Echipa doctorului Salvatore Auricchio raportează că gliadinele induc efecte EGF-like, rearanjarea actinei şi proliferare celulară la o varietate largă de tipuri celulare. Cu toate acestea gliadinele nu sunt liganzi ai receptorilor EGF, ci mai degrabă interferă cu endocitele receptorilor EGF. “Întârzierea gliadin-indusă a endocitelor receptorilor EGF din culturile celulare obţinute din biopsiile intestinale, confirmă rolul pe care activarea acestor receptori o are în boala celiacă” raportează echipa de cercetare. Aceştia sugerează că un anumit factor genetic al pacienţilor cu boală celiacă duce la dereglarea activităţii căii endocitice care este compensată atâta vreme cât gliadina este absentă. “Prin urmare gliadina ar putea fi triggerul care dirijează o situaţie oarecum tolerată, în care sunt deja alterări celulare, spre una evident patologică” propun cercetătorii italieni.
Sursa: www.labinfo.ro
În studiul publicat în numărul din aprilie al revistei Gut investigatorii au urmărit efectele gliadinei şi a altor peptide toxice asociate, ca de exemplu A-gliadin P31-43, asupra endocitelor, asupra proliferării celulare, a apoptozei, a rearanjării citoscheletului şi asupra activării receptorilor factorului de creştere epidermal.
Echipa doctorului Salvatore Auricchio raportează că gliadinele induc efecte EGF-like, rearanjarea actinei şi proliferare celulară la o varietate largă de tipuri celulare. Cu toate acestea gliadinele nu sunt liganzi ai receptorilor EGF, ci mai degrabă interferă cu endocitele receptorilor EGF. “Întârzierea gliadin-indusă a endocitelor receptorilor EGF din culturile celulare obţinute din biopsiile intestinale, confirmă rolul pe care activarea acestor receptori o are în boala celiacă” raportează echipa de cercetare. Aceştia sugerează că un anumit factor genetic al pacienţilor cu boală celiacă duce la dereglarea activităţii căii endocitice care este compensată atâta vreme cât gliadina este absentă. “Prin urmare gliadina ar putea fi triggerul care dirijează o situaţie oarecum tolerată, în care sunt deja alterări celulare, spre una evident patologică” propun cercetătorii italieni.
Sursa: www.labinfo.ro
