Medicii de familie sunt
nemulţumiţi de faptul că administraţia locală amână vânzarea cabinetelor
medicale, deşi listele şi normele metodologice au fost aprobate de anul trecut.
Vânzarea cabinetelor medicale, birocraţia excesivă şi informatizarea sunt doar
trei dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă medicii de
familie, probleme abordate la Conferinţa naţională de medicină de familie,
desfăşurată în perioada 28-31 martie, la Palatul Copiilor.
Dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti, a subliniat că există o lege care reglementează vânzarea cabinetelor medicale către medici, dar aplicarea acesteia este amânată de administraţia locală. În felul acesta, a adăugat ea, disponibilitatea medicilor de a investi în dotarea cabinetelor este blocată.
Dr. Tănăsescu a subliniat că la nivelul ţării foarte puţine cabinete au fost vândute - câteva la Cluj, Timişoara şi Alba Iulia, iar în Bucureşti, numai în sectorul 2 au fost vândute trei cabinete.
Motivaţia autorităţilor locale este aceea că medicii vor face o afacere prin revânzarea cabinetelor, după care vor pleca.
Dr. Rodica Tănăsescu a precizat că, potrivit legii, acest lucru nu este posibil întrucât este stipulat că dacă medicul vrea să vândă cabinetul, îl poate revinde primăriei la acelaşi preţ la care l-a cumpărat, la care se adaugă rata inflaţiei. Preţul de vânzare al cabinetelor este de 70 de euro pe metru pătrat în Bucureşti.
Ea a menţionat că Ministerul Sănătăţii nu mai poate face nimic ca să-i ajute, acesta sugerându-le să-i acţioneze în justiţie pe cei care nu vor să le vândă.
În Bucureşti sunt aproximativ 1.000 de cabinete, cu câte doi medici pe tură, asta însemnând că ar trebui vândute aproximativ 500 de cabinete medicale, a menţionat dr. Tănăsescu.
O altă problemă cu care se confruntă medicii de familie este birocraţia, care mănâncă jumătate din timpul pe care medicii ar trebui să-l acorde pacientului pentru consultaţie, iar pe de altă parte creează nemulţumiri pacienţilor, care sunt nevoiţi să aştepte mult, a mai spus dr. Rodica Tănăsescu.
Ea a explicat că, de pildă, pentru un pacient care suferă de trei boli - de diabet, hipertensiune şi insuficienţă cardiacă - trebuie făcute trei reţete separate pentru fiecare boală, fiecare în trei exemplare, după care trebuie trecute în registru şi în fişă, ceea ce consumă foarte mult timp. Pe de altă parte, trebuie făcute raportările separat, special pentru boli cronice, raportări care se fac şi electronic, şi manual. Alt timp este ocupat cu completarea biletelor de trimitere pentru pacienţi.
În ceea ce priveşte informatizarea, aceasta trebuie făcută nu pentru medicul de familie, ci pentru sistem, care are nevoie de o raportare şi evidenţă corectă.
Medicii de familie spun că se poate reduce birocraţia prin prescrierea reţetei pentru bolile cronice, de către specialişti, pentru trei luni şi nu pentru o lună ca până acum, pentru cei care au afecţiuni psihice să fie eliberată reţeta de către specialist, iar la externarea din spital pacientul să plece cu o reţetă cu care să poată meargă să-şi procure medicamentele, nu să fie trimis pentru a-i fi transcrisă de către medicul de familie. Ei se plâng că sunt foarte multe obstacole care îngreunează activitatea şi creează nemulţumiri în rândul pacienţilor.
Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicină de Familie şi Medicină Generală din România, George Haber, a spus că dintre cei 11.600 de medici de familie aflaţi în relaţii contractuale cu Casa, cei mai mulţi nu acceptă birocratizarea excesivă, pe care o consideră în defavoarea pacienţilor.
În cadrul conferinţei au fost abordate probleme privind sănătatea copilului, probleme de sănătate ale vârstei a treia, aspecte privind prevenţia şi subiecte considerate "tabu" până acum, cum ar fi disfuncţia erectilă.
Medicii de familie consideră că nicăieri în lume sistemele de sănătate nu pot rezista în absenţa unei asistenţe primare bine dezvoltate, care să rezolve majoritatea problemelor medicale ale populaţiei şi îşi exprimă speranţa că sănătatea nu va rămâne doar o prioritate electorală. (Rompres)
Dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti, a subliniat că există o lege care reglementează vânzarea cabinetelor medicale către medici, dar aplicarea acesteia este amânată de administraţia locală. În felul acesta, a adăugat ea, disponibilitatea medicilor de a investi în dotarea cabinetelor este blocată.
Dr. Tănăsescu a subliniat că la nivelul ţării foarte puţine cabinete au fost vândute - câteva la Cluj, Timişoara şi Alba Iulia, iar în Bucureşti, numai în sectorul 2 au fost vândute trei cabinete.
Motivaţia autorităţilor locale este aceea că medicii vor face o afacere prin revânzarea cabinetelor, după care vor pleca.
Dr. Rodica Tănăsescu a precizat că, potrivit legii, acest lucru nu este posibil întrucât este stipulat că dacă medicul vrea să vândă cabinetul, îl poate revinde primăriei la acelaşi preţ la care l-a cumpărat, la care se adaugă rata inflaţiei. Preţul de vânzare al cabinetelor este de 70 de euro pe metru pătrat în Bucureşti.
Ea a menţionat că Ministerul Sănătăţii nu mai poate face nimic ca să-i ajute, acesta sugerându-le să-i acţioneze în justiţie pe cei care nu vor să le vândă.
În Bucureşti sunt aproximativ 1.000 de cabinete, cu câte doi medici pe tură, asta însemnând că ar trebui vândute aproximativ 500 de cabinete medicale, a menţionat dr. Tănăsescu.
O altă problemă cu care se confruntă medicii de familie este birocraţia, care mănâncă jumătate din timpul pe care medicii ar trebui să-l acorde pacientului pentru consultaţie, iar pe de altă parte creează nemulţumiri pacienţilor, care sunt nevoiţi să aştepte mult, a mai spus dr. Rodica Tănăsescu.
Ea a explicat că, de pildă, pentru un pacient care suferă de trei boli - de diabet, hipertensiune şi insuficienţă cardiacă - trebuie făcute trei reţete separate pentru fiecare boală, fiecare în trei exemplare, după care trebuie trecute în registru şi în fişă, ceea ce consumă foarte mult timp. Pe de altă parte, trebuie făcute raportările separat, special pentru boli cronice, raportări care se fac şi electronic, şi manual. Alt timp este ocupat cu completarea biletelor de trimitere pentru pacienţi.
În ceea ce priveşte informatizarea, aceasta trebuie făcută nu pentru medicul de familie, ci pentru sistem, care are nevoie de o raportare şi evidenţă corectă.
Medicii de familie spun că se poate reduce birocraţia prin prescrierea reţetei pentru bolile cronice, de către specialişti, pentru trei luni şi nu pentru o lună ca până acum, pentru cei care au afecţiuni psihice să fie eliberată reţeta de către specialist, iar la externarea din spital pacientul să plece cu o reţetă cu care să poată meargă să-şi procure medicamentele, nu să fie trimis pentru a-i fi transcrisă de către medicul de familie. Ei se plâng că sunt foarte multe obstacole care îngreunează activitatea şi creează nemulţumiri în rândul pacienţilor.
Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicină de Familie şi Medicină Generală din România, George Haber, a spus că dintre cei 11.600 de medici de familie aflaţi în relaţii contractuale cu Casa, cei mai mulţi nu acceptă birocratizarea excesivă, pe care o consideră în defavoarea pacienţilor.
În cadrul conferinţei au fost abordate probleme privind sănătatea copilului, probleme de sănătate ale vârstei a treia, aspecte privind prevenţia şi subiecte considerate "tabu" până acum, cum ar fi disfuncţia erectilă.
Medicii de familie consideră că nicăieri în lume sistemele de sănătate nu pot rezista în absenţa unei asistenţe primare bine dezvoltate, care să rezolve majoritatea problemelor medicale ale populaţiei şi îşi exprimă speranţa că sănătatea nu va rămâne doar o prioritate electorală. (Rompres)
