În contrast cu presupunerile anterioare, se pare că
nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte rezultatele clinice
obţinute la pacienţii trataţi prin intervenţii coronariane percutanate (PCI) în
clinici cu sau fără posibilitatea back-up-ului de chirurgie cardioavsculară,
relatează cercetători suedezi în numărul din martie al revistei Heart. „În cele mai multe ţări ale lumii
există o discrepanţă uriaşă între ghiduri şi practica
clinică curentă”, a declarat pentru Reuters Health dr. Jorg Carlsson,
conducătorul studiilor. „Recomandarea că procedura de PCI nu se poate efectua
numai în unităţi care asigură posibilitatea intervenţiei chirurgicale de
urgenţă provine din anii ‘80-’90, când numărul complicaţiilor a fost mult mai
mare”, a explicat cercetătorul.
Dr. Carlsson din Lanssjukhuset, Kalmar şi colegii săi au revăzut rezultatele obţinute la peste 34000 de pacienţi la care s-a efectuat PCI într-o perioadă de 3 ani.
Vârsta medie a subiecţilor a fost 64,5 ani şi aproximativ 25% dintre ei au beneficiat de procedură într-o unitate care nu a avut la dispoziţie back-up chirurgical.
O proporţie semnificativ mai mare a pacienţilor internaţi într-un spital cu back-up chirurgical a suferit un infarct mioacrdic cu supradenivelare de segment ST (18% versus 9.7%).
Totuşi, după ajustarea datelor în funcţie de riscul cardiovascular din momentul internării, nu au fost observate diferenţe semnificative ale mortalităţii la 30 de zile şi la un an, precum nici în incidenţa atacului vascular cerebral şi în necesitatea operaţiei de by-pass aorto-coronarian de urgenţă. De asemenea, nu s-au înregistrat diferenţe între rezultatele procedurilor elective şi ale celor efectuate în regim de urgenţă.
Aceste rezultate pun sub semnul întrebării baza ghidurilor actuale – „se pare că acestea sunt depăşite”, a continuat dr. Carlsson. El a menţionat că va fi publicat în curând un alt studiu, în care au fost prelucrate datele din Germania şi care a dat rezultate similare.
Heart 2007;93:281-283,335-338.
Dr. Carlsson din Lanssjukhuset, Kalmar şi colegii săi au revăzut rezultatele obţinute la peste 34000 de pacienţi la care s-a efectuat PCI într-o perioadă de 3 ani.
Vârsta medie a subiecţilor a fost 64,5 ani şi aproximativ 25% dintre ei au beneficiat de procedură într-o unitate care nu a avut la dispoziţie back-up chirurgical.
O proporţie semnificativ mai mare a pacienţilor internaţi într-un spital cu back-up chirurgical a suferit un infarct mioacrdic cu supradenivelare de segment ST (18% versus 9.7%).
Totuşi, după ajustarea datelor în funcţie de riscul cardiovascular din momentul internării, nu au fost observate diferenţe semnificative ale mortalităţii la 30 de zile şi la un an, precum nici în incidenţa atacului vascular cerebral şi în necesitatea operaţiei de by-pass aorto-coronarian de urgenţă. De asemenea, nu s-au înregistrat diferenţe între rezultatele procedurilor elective şi ale celor efectuate în regim de urgenţă.
Aceste rezultate pun sub semnul întrebării baza ghidurilor actuale – „se pare că acestea sunt depăşite”, a continuat dr. Carlsson. El a menţionat că va fi publicat în curând un alt studiu, în care au fost prelucrate datele din Germania şi care a dat rezultate similare.
Heart 2007;93:281-283,335-338.
