Cu toate că americanii sunt bombardaţi cu mesaje
antifumat, cel puţin 65 de milioane continuă să fie nepăsători. Factorii
genetici joacă un rol important în patima fumatului, sugerează oamenii de
ştiinţă de la Universitatea de Medicină Washington University School, St.
Louis. În două studii publicate în ianuarie 2007 în Human Molecular Genetics,
cercetătorii au arătat că anumite variaţii genetice pot influenţa comportamentul faţă de
fumat şi contribuie la riscul pe care o are o persoană de a dezvolta dependenţă
la nicotină. Genele identificate a avea legătură cu fumatul facilitează
comunicarea celulelor nervoase de la nivel cerebral.
O genă (CHRNA5-receptorul cholinergic alfa 5-nicotinic) este în mod special identificată ca factor de risc în dezvoltarea dependenţei la nicotină. CHRNA5 face parte dintr-o clasă de receptori ce joacă rol la nivelul căilor dopaminergice de la nivel cerebral, legate de experienţele de plăcere pe care o persoană le are. Indivizii cu o variaţie specifică la nivelul genei par a avea un risc dublu de a dezvolta dependenţă la nicotină odată expuşi la fumat.
Cercetătorii au identificat în trecut gene legate de receptorii GABA (acid gamma aminobutiric) care alături de receptorii nicotinici au fost suspectaţi a fi implicaţi în adicţia la nicotină, aceste ultime descoperiri întărindu-le supoziţiile. A fost de asemea identificată o genă, necunoscută până în prezent a avea legătură cu dependenţa la nicotină: NRXN1(Neurexina 1), genă implicată în reglarea balanţei mecanismelor excitatorii şi inhibitorii de la nivelul celulelor nervoase.
Deteriorarea echilibrului între activitatea excitatorie şi inhibitorie de la nivel cerebral poate predispune la adicţie, ca alcoolismul, dependenţa de droguri sau nicotină a afirmat Laura Jean Bierut, profesor asociat de psihiatrie şi investigator principal în ambele studii. “Gena Neurexina 1 pe care am identificat-o este într-adevăr un factor cheie în balanţa activităţii excitatorii-inhibitorii de la nivelul neuronilor”- a adăugat Bierut. Cercetătoarea suspecteză că un număr mai mare de gene sunt implicate în adicţia la nicotină afirmând că înţelegerea mecanismelor de lucru ar putea face posibilă dezvoltarea unor noi tratamente pentru sistarea fumatului. În cele două studii au fost incluşi aproape 2000 de fumători, fiind combinate două tehnici de analiză a informaţiei genetice. O metodă a constat din scanarea întregului genom ADN iar a doua cale de abord a constat din examinarea unor gene ţintă.
Cercetătorii au identificat o arie a ADN-ului care pare a altera funcţia receptorului nicotinic. Această mică variaţie are un rol important în riscul pe care o persoană îl are de a dezvolta dependenţă la nicotină. Variaţia la nivelul receptorului 5 alfa nicotinic poate prezice dacă o persoană reacţionează bine sau nu la terapia substitutivă cu nicotină.
Cercetătorii au lansat un nou studiu de cercetare al ADN-ului la nivelul unui eşantion de fumători ocazionali şi de fumători “înrăiţi” şi lucrează împreună cu colegii de la Universitatea Colorado în dezvoltarea unui şoarece cu aceeaşi variaţie genetică la nivelul CHRNA5 pentru a putea compara efectul nicotinei asupra şoriceilor cu şi fără această variaţie genetică.
Anual peste 5 milioane de oameni mor datorită unor afecţiuni legate de fumat. Peste 50% din cei care fumează cel puţin 100 de ţigări pe parcursul vieţii, vor deveni dependenţi de nicotină. Însă 15% din cei ce fumează această cantitate nu vor dezvolta nici măcar un simptom al adicţiei la nicotină-afirmă Bierut. Aceşti oameni pot renunţa oricând la fumat.
Sursa: www.labinfo.ro
O genă (CHRNA5-receptorul cholinergic alfa 5-nicotinic) este în mod special identificată ca factor de risc în dezvoltarea dependenţei la nicotină. CHRNA5 face parte dintr-o clasă de receptori ce joacă rol la nivelul căilor dopaminergice de la nivel cerebral, legate de experienţele de plăcere pe care o persoană le are. Indivizii cu o variaţie specifică la nivelul genei par a avea un risc dublu de a dezvolta dependenţă la nicotină odată expuşi la fumat.
Cercetătorii au identificat în trecut gene legate de receptorii GABA (acid gamma aminobutiric) care alături de receptorii nicotinici au fost suspectaţi a fi implicaţi în adicţia la nicotină, aceste ultime descoperiri întărindu-le supoziţiile. A fost de asemea identificată o genă, necunoscută până în prezent a avea legătură cu dependenţa la nicotină: NRXN1(Neurexina 1), genă implicată în reglarea balanţei mecanismelor excitatorii şi inhibitorii de la nivelul celulelor nervoase.
Deteriorarea echilibrului între activitatea excitatorie şi inhibitorie de la nivel cerebral poate predispune la adicţie, ca alcoolismul, dependenţa de droguri sau nicotină a afirmat Laura Jean Bierut, profesor asociat de psihiatrie şi investigator principal în ambele studii. “Gena Neurexina 1 pe care am identificat-o este într-adevăr un factor cheie în balanţa activităţii excitatorii-inhibitorii de la nivelul neuronilor”- a adăugat Bierut. Cercetătoarea suspecteză că un număr mai mare de gene sunt implicate în adicţia la nicotină afirmând că înţelegerea mecanismelor de lucru ar putea face posibilă dezvoltarea unor noi tratamente pentru sistarea fumatului. În cele două studii au fost incluşi aproape 2000 de fumători, fiind combinate două tehnici de analiză a informaţiei genetice. O metodă a constat din scanarea întregului genom ADN iar a doua cale de abord a constat din examinarea unor gene ţintă.
Cercetătorii au identificat o arie a ADN-ului care pare a altera funcţia receptorului nicotinic. Această mică variaţie are un rol important în riscul pe care o persoană îl are de a dezvolta dependenţă la nicotină. Variaţia la nivelul receptorului 5 alfa nicotinic poate prezice dacă o persoană reacţionează bine sau nu la terapia substitutivă cu nicotină.
Cercetătorii au lansat un nou studiu de cercetare al ADN-ului la nivelul unui eşantion de fumători ocazionali şi de fumători “înrăiţi” şi lucrează împreună cu colegii de la Universitatea Colorado în dezvoltarea unui şoarece cu aceeaşi variaţie genetică la nivelul CHRNA5 pentru a putea compara efectul nicotinei asupra şoriceilor cu şi fără această variaţie genetică.
Anual peste 5 milioane de oameni mor datorită unor afecţiuni legate de fumat. Peste 50% din cei care fumează cel puţin 100 de ţigări pe parcursul vieţii, vor deveni dependenţi de nicotină. Însă 15% din cei ce fumează această cantitate nu vor dezvolta nici măcar un simptom al adicţiei la nicotină-afirmă Bierut. Aceşti oameni pot renunţa oricând la fumat.
Sursa: www.labinfo.ro
