Nu se ştie încă dacă ingineria
genetică va afecta sănătatea şi dacă da, în ce fel. Organismele modificate
genetic (OMG) conţin proteine pe care oamenii nu le-au mai consumat niciodată
şi în privinţa cărora organismul nu are nici o experienţă. Nu există prin
urmare nici o cale de a afla dacă acest nou tip de proteine poate cauza alergii
sau alte boli cronice. În mai 2006, Parlamentul landului austriac Styria a adoptat
o lege care interzice orice poluare cu
OMG peste 0,1 la sută în câmpurile învecinate. Această lege reprezintă o palmă
dată Comisiei Europene, care cere prevenirea poluării cu OMG când acestea
depăşeasc 0,9 la sută.
Potrivit noii legislaţii a landului Styria, culturile modificate genetic au nevoie şi de aprobarea guvernului, ceea ce face procedura aprobării finale şi mai complicată.
Styria a insistat ca limita de 0,9 la sută să fie aplicată produsului alimentar final şi nu producţiei agricole.
În Polonia, la 27 aprilie 2006, Parlamentul a interzis comerţul cu seminţe modificate genetic după o avertizare din partea Coaliţiei Internaţionale pentru Protejarea Naturii Poloneze. De asemenea, seminţele modificate genetic nu vor mai intra în Registrul Naţional al Seminţelor.
Organizaţia Mondială a Comerţului /OMC/ susţine că interzicea OMG-urilor în anumite ţări va afecta comerţul liber. În replică, expertul Greenpeace şi activistul Maisey Muscat a declarat că rezoluţia guvernului polonez arată că parlamentarii de la Varşovia erau conştienţi de posibilele riscuri ale cultivării OMG, în pofida ameninţărilor OMC.
În România, produsele locale conţinând OMG ar putea fi interzise spre a fi exportate în UE şi pe piaţa din România din cauza nerespectării legislaţiei UE privind catalogarea şi urmărirea originii alimentelor. Experţii sunt de părere că folosirea din ce în ce mai mare a culturilor modificate genetic afectează agricultura organică, domeniu în care România are potenţialul de a fi competitivă pe piaţa europeană.
În România există 130.000 de hectare de boabe de soia modificată genetic (reprezentând 70 la sută din toată cultura de boabe de soia din ţară), această ţară fiind pe primul loc în Europa la producerea de boabe de soia modificate genetic. O mare parte din culturi s-a făcut cu seminţe necertificate, ceea ce înseamnă că originea lor nu a putut fi stabilită.
În ţara noastră OMG-urile au fost introduse în absenţa unui cadru legal în această privinţă, fără să existe o dorinţă puternică politică în vederea impunerii vreunei reglementări şi fără ca populaţia să fie bine informată.
Consultantul pe probleme agricole Dragoş Dima a declarat că România va trebui să plătească un preţ mare dacă nu îşi va stabili un sistem eficace de a testa şi a controla producerea de alimente pe bază de soia.
Accesul la fondurile structurale pentru proiecte agricole ar putea fi restricţionat în cazul României, dacă nu se va lua măsurile necesare pentru etichetarea şi identificarea originii acestora. Potrivit lui Dima, România are nevoie de mai mulţi ani pentru a-şi rezolva haosul din agricultură.
“România va trebui să distrugă culturile cu varietăţi neacceptate de OMG”, a declarat acesta pentru publicaţia Balkan Insight din grupul Balkan Investigative Reporting Network.
În Ungaria, a fost descoperită carne la conservă cu peste 3 la sută OMG în compoziţie, fără ca acest lucru să fi fost specificat pe ambalaj.
Potrivit legislaţiei naţionale, alimentele cu peste 0.9 procente OMG în compoziţie ar trebui să aibă aceste informaţii indicate clar pe ambalaj. Supermaketurile Lidl şi Tesco au declarat că vor scoate de pe rafturi aceste produse.
În octombrie 2006, experţi din statele membre ale UE din cadrul „Standing Committee on the Food Chain and Animal Health” au aprobat decizia UE de a efectua teste obligatorii pentru depistarea OMG în cazul orezului importat din SUA. Comisia a declarat că decizia a fost luată ca urmare a lipsei de acord între autorităţile americane şi cele ale UE privind un raport comun legat de orezul importat. (Rompres)
Potrivit noii legislaţii a landului Styria, culturile modificate genetic au nevoie şi de aprobarea guvernului, ceea ce face procedura aprobării finale şi mai complicată.
Styria a insistat ca limita de 0,9 la sută să fie aplicată produsului alimentar final şi nu producţiei agricole.
În Polonia, la 27 aprilie 2006, Parlamentul a interzis comerţul cu seminţe modificate genetic după o avertizare din partea Coaliţiei Internaţionale pentru Protejarea Naturii Poloneze. De asemenea, seminţele modificate genetic nu vor mai intra în Registrul Naţional al Seminţelor.
Organizaţia Mondială a Comerţului /OMC/ susţine că interzicea OMG-urilor în anumite ţări va afecta comerţul liber. În replică, expertul Greenpeace şi activistul Maisey Muscat a declarat că rezoluţia guvernului polonez arată că parlamentarii de la Varşovia erau conştienţi de posibilele riscuri ale cultivării OMG, în pofida ameninţărilor OMC.
În România, produsele locale conţinând OMG ar putea fi interzise spre a fi exportate în UE şi pe piaţa din România din cauza nerespectării legislaţiei UE privind catalogarea şi urmărirea originii alimentelor. Experţii sunt de părere că folosirea din ce în ce mai mare a culturilor modificate genetic afectează agricultura organică, domeniu în care România are potenţialul de a fi competitivă pe piaţa europeană.
În România există 130.000 de hectare de boabe de soia modificată genetic (reprezentând 70 la sută din toată cultura de boabe de soia din ţară), această ţară fiind pe primul loc în Europa la producerea de boabe de soia modificate genetic. O mare parte din culturi s-a făcut cu seminţe necertificate, ceea ce înseamnă că originea lor nu a putut fi stabilită.
În ţara noastră OMG-urile au fost introduse în absenţa unui cadru legal în această privinţă, fără să existe o dorinţă puternică politică în vederea impunerii vreunei reglementări şi fără ca populaţia să fie bine informată.
Consultantul pe probleme agricole Dragoş Dima a declarat că România va trebui să plătească un preţ mare dacă nu îşi va stabili un sistem eficace de a testa şi a controla producerea de alimente pe bază de soia.
Accesul la fondurile structurale pentru proiecte agricole ar putea fi restricţionat în cazul României, dacă nu se va lua măsurile necesare pentru etichetarea şi identificarea originii acestora. Potrivit lui Dima, România are nevoie de mai mulţi ani pentru a-şi rezolva haosul din agricultură.
“România va trebui să distrugă culturile cu varietăţi neacceptate de OMG”, a declarat acesta pentru publicaţia Balkan Insight din grupul Balkan Investigative Reporting Network.
În Ungaria, a fost descoperită carne la conservă cu peste 3 la sută OMG în compoziţie, fără ca acest lucru să fi fost specificat pe ambalaj.
Potrivit legislaţiei naţionale, alimentele cu peste 0.9 procente OMG în compoziţie ar trebui să aibă aceste informaţii indicate clar pe ambalaj. Supermaketurile Lidl şi Tesco au declarat că vor scoate de pe rafturi aceste produse.
În octombrie 2006, experţi din statele membre ale UE din cadrul „Standing Committee on the Food Chain and Animal Health” au aprobat decizia UE de a efectua teste obligatorii pentru depistarea OMG în cazul orezului importat din SUA. Comisia a declarat că decizia a fost luată ca urmare a lipsei de acord între autorităţile americane şi cele ale UE privind un raport comun legat de orezul importat. (Rompres)
