Psihoterapia care îi ajută pe copii să-şi confrunte şi să-şi împărtăşească temerile îi poate vindeca de nevroza obsesiv-compulsivă, declară cercetătorii de la Clinica Mayo.
Nevroza obsesiv-compulsivă este o boală anxioasă care afectează aproximativ 1% dintre copii şi adolescenţi şi 2-3% dintre adulţi. Copiii bolnavi, ca şi adulţii, se confruntă cu nişte idei şi gânduri negative, stresante, persistente precum frica de mizerie, frica de germeni, care duce apoi la un comportament ciudat, ilogic, manifestat prin ticuri şi obiceiuri repetitive exagerate, ca de exemplu spălarea pe mâini din 10 în 10 minute fără rost.Terapia cognitivo-comportamentală (cognitiv-behavioral therapy) pare să fie de 2 ori mai benefică decât medicaţia convenţională în tratamentul acestei nevroze obositoare şi neplăcute, care interferează şi exercită de obicei un efect negativ asupra comportamentului copilului la şcoală, cu prietenii sau în familie.
În cadrul studiului a fost comparată eficacitatea terapiei cognitive-comportamentale cu eficacitatea medicaţiei standard, precum Prozac (fluoxetin) sau Anafranil (clomipramin).
Terapia respectivă foloseşte metoda de expunere, cu o durată de 1-4 luni, îi învaţă pe să-şi însuşească anumite strategii cu ajutorul cărora se pot confrunta cu propriile idei greşite şi îşi dau seama că răspunsul lor este exagerat şi inutil. De exemplu un copil care nu s-a atins de pantofii lui de frică să nu se îmbolnăvească a fost pus să-i ţină în mâini fără a se mai spăla după aceea.
Tratamentul medicamentos deşi ameliorează de obicei simptomele, după întreruperea administrării acestea reapar. Mecanismul nu este elucidat, medicii se gândesc că ar fi legat de nivelul de serotonină, un neurotransmiţător, dar s-ar putea să fie vorba doar de un efect placebo.
Terapia cognitivă are şi ea dezavantajele ei, fiindcă pe de o parte nu toţi părinţii o acceptă, iar pe de altă parte este nevoie de un terapeut bine pregătit cu experienţă mare.