Dacă buna dispoziţie pare să favorizeze
creativitatea şi să reducă semnificativ concentrarea, anxietatea le permite
persoanelor să fie mai atente şi mai performante în munci precise, potrivit
unui studiu canadian, relatează AFP consultat de Rompres. Mecanismele care
explică aceste diferenţe de comportament nu sunt definite prea bine, însă ar putea avea legătură cu modul în care
indivizii înregistrează informaţiile exterioare, potrivit acestui studiu
publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA.
"Credem că explicaţia este mecanismul de selecţie subiacent, modul în care filtrăm informaţia", a indicat autorul studiului, Adam Anderson, profesor de psihologie la Universitatea din Toronto. "Când oamenii sunt bine dispuşi, au tendinţa să lărgească filtrul şi să aibă mai multă intuiţie", a adăugat el.
Pentru a-şi testa teoria, el a studiat comportamentul a 24 de studenţi în faţa a două tipuri de munci: una creativă care cerea o concentrare sporită şi alta vizuală care îi obliga să ignore orice informaţie susceptibilă să-i amuze.
Când este vorba de asocieri de cuvinte, cei bine dispuşi sunt cei mai performanţi. În schimb, ei au dificultăţi în a se concentra pe un test vizual. Veselia îi face pe oameni permeabili la ideile exterioare, în timp ce tristeţea îi face mai impermeabili.
Pentru a-i bine dispune, cercetătorii au folosit piese de Bach şi Prokofiev, iar pentru a induce o dispoziţie neutră ei au recitat statistici despre Canada.
"Credem că explicaţia este mecanismul de selecţie subiacent, modul în care filtrăm informaţia", a indicat autorul studiului, Adam Anderson, profesor de psihologie la Universitatea din Toronto. "Când oamenii sunt bine dispuşi, au tendinţa să lărgească filtrul şi să aibă mai multă intuiţie", a adăugat el.
Pentru a-şi testa teoria, el a studiat comportamentul a 24 de studenţi în faţa a două tipuri de munci: una creativă care cerea o concentrare sporită şi alta vizuală care îi obliga să ignore orice informaţie susceptibilă să-i amuze.
Când este vorba de asocieri de cuvinte, cei bine dispuşi sunt cei mai performanţi. În schimb, ei au dificultăţi în a se concentra pe un test vizual. Veselia îi face pe oameni permeabili la ideile exterioare, în timp ce tristeţea îi face mai impermeabili.
Pentru a-i bine dispune, cercetătorii au folosit piese de Bach şi Prokofiev, iar pentru a induce o dispoziţie neutră ei au recitat statistici despre Canada.
