Vaccinarea antigripală rămâne
principala metodă de control a epidemiilor de gripă, în condiţiile în care se
produc, anual în lume, 270 de milioane de îmbolnăviri, 30 de milioane de
internări pentru gripă severă şi complicată, 500.000 de decese. În România,
pentru vaccinarea antigripală în sezonul 2006-2007, Ministerul Sănătăţii
Publice a achiziţionat circa două milioane de doze de vaccin gripal, ceea ce reprezintă
un record, cea mai mare cantitate din ultimele sezoane nedepăşind 1,4 milioane
de doze. Raportându-ne la cei doi parametri de evaluare a strategiei vaccinale,
respectiv numărul de doze la o mie de locuitori şi procentul de persoane cu
risc vaccinate, s-au realizat 91 de doze la o mie de locuitori, acoperind 24% din
persoanele cu risc crescut. Numărul de doze de vaccin care s-a vândut pe piaţă
nu a intrat în această statistică. Vaccinarea s-a făcut gratuit la persoanele
cu risc crescut şi la cadrele medico-sanitare, dar şi în instituţiile de
ocrotire din toate judeţele ţării, în funcţie de priorităţile stabilite de
autorităţile de sănătate publică locale.
O tendinţă în prepararea vaccinurilor gripale este înlocuirea substratului ou embrionat de găină cu substratul de cultură celulară, fapt care va elimina multe din neajunsurile vaccinului actual, respectiv o imunogenitate scăzută la unele grupe de vârstă cum sunt copiii, persoanele în vârstă, randamente de multiplicare scăzută ale unor variante virale, contaminanţii virali aviari, reacţiile alergice la ou, imposibilitatea de stocare a substratului, dependenţa de producţia curentă de ouă embrionate şi de scăderea disponibilităţilor de ou din cauza gripei aviare.
Există în prezent preocupări pentru găsirea unor căi de administrare alternativă a vaccinurilor gripale inactive, în paralel cu dezvoltarea vaccinurilor vii atenuate. Potrivit cercetătorilor, cele două tipuri de vaccin se pot folosi în egală măsură, pentru că vaccinul viu atenuat nu se poate administra decât la persoanele sănătoase (exclusiv gravidele), cu vârste între 5 şi 49 de ani.
Sunt iniţiate studii privind administrarea intradermică de vaccin gripal inactivat cu aparate de tip jet-injector, mod prin care se măreşte numărul de vaccinuri de circa cinci ori, se reduc reacţiile locale şi se diminuează costurile vaccinării. Acest mod de administrare poate fi extins în anumite situaţii, cum ar fi în cazul focarelor de gripă aviară, la personalul medico-sanitar, armată, poliţie etc.
O altă cale de administrare studiată este aplicarea de vaccin gripal medico-sanitar, sub formă de pulbere, transdermic cu patch-uri sau epidermic cu dispozitive care impregnează vaccinul prin pulverizare.
Concomitent cu dezvoltările expuse, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) reiterează necesitatea optimizării strategiilor de control al gripei sezoniere prin vaccinare. În opiniile experţilor OMS, este important ca vaccinarea antigripală să rămână principala modalitate de control al epidemiilor de gripă. Medicamentele antivirale nu se folosesc în profilaxia de masă a gripei sezoniere, ci doar în situaţii speciale (contact cu personal de intervenţie în gripa aviară, persoane cu risc crescut nevaccinate etc). O altă precizare a experţilor OMS este cea referitoare la controlul optim al unei epidemii de gripă, în sensul scăderii numărului de complicaţii, decese, limitării răspândirii şi pierderilor materiale. Aceasta se realizează prin creşterea acoperirii vaccinale la persoanele cu risc crescut şi a numărului de vaccinuri inclusiv asupra personalului medico-sanitar.
După doi ani de la introducerea în Statele Unite ale Americii a unor noi categorii de risc, precum copiii sănătoşi cu vârste între 6-23 de luni, după studii care au relevat ratele mari de complicaţii şi deces prin gripă, OMS a acceptat această recomandare cu menţiunea evaluării disponibilităţii de fonduri de către autorităţile naţionale de sănătate publică. OMS recomandă de circa doi ani creşterea acoperirii vaccinale la persoanele cu risc crescut, până la cel puţin 50%, cu referire în special la vârstnici. Acest lucru a fost posibil doar în ţările dezvoltate. pentru că efortul financiar pentru susţinerea strategiei este considerabil.
O analiză recentă a specialiştilor arată că, în ciuda creşterii numărului de doze de vaccin distribuite în lume (circa 350 de milioane, în sezonul 2005-2006), acestea nu au asigurat o strategie corespunzătoare de control global al gripei, pentru că ele nu acoperă decât 27% din populaţia cu risc crescut a lumii, presupunând că toate dozele au fost distribuite la persoane din această categorie.
Pentru sezonul 2006-2007, OMS şi Uniunea Europeană au recomandat ţărilor membre realizarea unei acoperiri vaccinale de cel puţin 50% la persoanele în vârstă, însă problemele create de virusul gripal au făcut ca pentru producători să se întârzie producţia din cauza unei tulpini vaccinale (noul virus vaccinal A-H3N2), care nu s-a multiplicat suficient şi a determinat schimbarea a trei reasortanţi, ceea ce a întârziat producţia de vaccin în toată lumea cu cel puţin trei-patru săptămâni. Această situaţie a decalat şi calendarul distribuţiei de vaccin. Prin urmare, dacă perioada optimă pentru vaccinare a fost între octombrie şi decembrie, imunizarea în masă nu s-a efectuat în toate ţările. (Rompres)
O tendinţă în prepararea vaccinurilor gripale este înlocuirea substratului ou embrionat de găină cu substratul de cultură celulară, fapt care va elimina multe din neajunsurile vaccinului actual, respectiv o imunogenitate scăzută la unele grupe de vârstă cum sunt copiii, persoanele în vârstă, randamente de multiplicare scăzută ale unor variante virale, contaminanţii virali aviari, reacţiile alergice la ou, imposibilitatea de stocare a substratului, dependenţa de producţia curentă de ouă embrionate şi de scăderea disponibilităţilor de ou din cauza gripei aviare.
Există în prezent preocupări pentru găsirea unor căi de administrare alternativă a vaccinurilor gripale inactive, în paralel cu dezvoltarea vaccinurilor vii atenuate. Potrivit cercetătorilor, cele două tipuri de vaccin se pot folosi în egală măsură, pentru că vaccinul viu atenuat nu se poate administra decât la persoanele sănătoase (exclusiv gravidele), cu vârste între 5 şi 49 de ani.
Sunt iniţiate studii privind administrarea intradermică de vaccin gripal inactivat cu aparate de tip jet-injector, mod prin care se măreşte numărul de vaccinuri de circa cinci ori, se reduc reacţiile locale şi se diminuează costurile vaccinării. Acest mod de administrare poate fi extins în anumite situaţii, cum ar fi în cazul focarelor de gripă aviară, la personalul medico-sanitar, armată, poliţie etc.
O altă cale de administrare studiată este aplicarea de vaccin gripal medico-sanitar, sub formă de pulbere, transdermic cu patch-uri sau epidermic cu dispozitive care impregnează vaccinul prin pulverizare.
Concomitent cu dezvoltările expuse, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) reiterează necesitatea optimizării strategiilor de control al gripei sezoniere prin vaccinare. În opiniile experţilor OMS, este important ca vaccinarea antigripală să rămână principala modalitate de control al epidemiilor de gripă. Medicamentele antivirale nu se folosesc în profilaxia de masă a gripei sezoniere, ci doar în situaţii speciale (contact cu personal de intervenţie în gripa aviară, persoane cu risc crescut nevaccinate etc). O altă precizare a experţilor OMS este cea referitoare la controlul optim al unei epidemii de gripă, în sensul scăderii numărului de complicaţii, decese, limitării răspândirii şi pierderilor materiale. Aceasta se realizează prin creşterea acoperirii vaccinale la persoanele cu risc crescut şi a numărului de vaccinuri inclusiv asupra personalului medico-sanitar.
După doi ani de la introducerea în Statele Unite ale Americii a unor noi categorii de risc, precum copiii sănătoşi cu vârste între 6-23 de luni, după studii care au relevat ratele mari de complicaţii şi deces prin gripă, OMS a acceptat această recomandare cu menţiunea evaluării disponibilităţii de fonduri de către autorităţile naţionale de sănătate publică. OMS recomandă de circa doi ani creşterea acoperirii vaccinale la persoanele cu risc crescut, până la cel puţin 50%, cu referire în special la vârstnici. Acest lucru a fost posibil doar în ţările dezvoltate. pentru că efortul financiar pentru susţinerea strategiei este considerabil.
O analiză recentă a specialiştilor arată că, în ciuda creşterii numărului de doze de vaccin distribuite în lume (circa 350 de milioane, în sezonul 2005-2006), acestea nu au asigurat o strategie corespunzătoare de control global al gripei, pentru că ele nu acoperă decât 27% din populaţia cu risc crescut a lumii, presupunând că toate dozele au fost distribuite la persoane din această categorie.
Pentru sezonul 2006-2007, OMS şi Uniunea Europeană au recomandat ţărilor membre realizarea unei acoperiri vaccinale de cel puţin 50% la persoanele în vârstă, însă problemele create de virusul gripal au făcut ca pentru producători să se întârzie producţia din cauza unei tulpini vaccinale (noul virus vaccinal A-H3N2), care nu s-a multiplicat suficient şi a determinat schimbarea a trei reasortanţi, ceea ce a întârziat producţia de vaccin în toată lumea cu cel puţin trei-patru săptămâni. Această situaţie a decalat şi calendarul distribuţiei de vaccin. Prin urmare, dacă perioada optimă pentru vaccinare a fost între octombrie şi decembrie, imunizarea în masă nu s-a efectuat în toate ţările. (Rompres)
