Depresia, melancolia şi nostalgia sunt foarte
răspândite printre europeni; cu excepţia italienilor, notează, din capitala
Estoniei, Giovanni Angioni, într-un articol inserat de o ediţie recentă a Café
Babel, revista electronică a tineretului european.
O
sută douăzeci şi unu de milioane: acesta este numărul persoanelor care suferă
de depresie nervoasă în lume, potrivit ultimelor cifre ale Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii /OMS/. Pe de altă parte, aceasă instituţie, cu sediul la
Geneva, prevede că, în 2020, această boală - ale cărei simptome pot merge de la
lipsa de încredere în sine până la sentimentul de culpabilitate – va fi a doua
cauză de incapacitate în lume. Bătrânul Continent nu face excepţie în ceea ce
priveşte această sumbră profeţie. Potrivit Comisiei Europene, persoanele care
suferă de depresie ar reprezenta, în Europa, 4,5 la sută din populaţia totală.
Iar, în fiecare an, 58 000 de persoane îşi pun capăt zilelor. O proporţie de 90
la sută dintre acestea avuseseră probleme de sănătate mentală, adesea legate de
depresie. În continuare, semnatarul articolului face un tur de orizont al celor
mai melancolici europeni.
Estonia: un suicid, barometru al
disconfortului
Mica republică baltică afişează un record
foarte trist: în 2002, rata sinuciderilor a fost de 57 la 10000 de locuitori.
Estonia se situează pe poziţia a doua în clasamentul european, după o altă ţară
baltică, Lituania, unde se înregistrează 88 de sinucideri la 10000 de persoane.
"Cred că mediul social joacă un rol
preponderent", explică prof. Airi Varnik, directorul de la Estonian-Swedish Mental Health and
Suicidology Institute /ERSI/. "La fel ca şi clima, religia, stresul şi
consumul excesiv de alcool", adaugă specialistul estonian. "Rata
sinuciderilor permite, desigur, reflectarea stării de sănătate mentală a unei
ţări. Este, însă, dificil să se facă o estimare precisă a depresiei, căci
statisticile depind de prea mulţi factori."
Care ar fi remediile? Potrivit prof. Varnik,
"trebuie preconizate tratamentele precum luminoterapia /care uşurează
simptomele prin expunerea la lumină, n.red./. Mă îndoiesc de eficienţa
medicamentelor".
Bieţii francezi, deprimaţi şi anxioşi
Potrivit unei cercetări a Delegaţiei locale a OMS /cu sediul la Lille (nord)/, depresia din Franţa merge mână în mână cu anxietatea. O persoană din trei ar fi afectată de o tulburare psihologică, iar 12 la sută dintre francezi ar suferi de depresie. Un alt aspect alarmant este enormul consum de medicamente, psihotrope şi altele - "o adevărată problemă", potrivit prof. Airi Varnik. În fiecare an, în Hexagon, sunt consumate 65 de milioane de cutii cu antidepresive, adică dublul cifrelor înregistrate în Anglia, Germania şi Italia. Acest consum reprezintă o adevărată mană cerească pentru laboratoarele de profil: piaţa psihotropelor se cifrează la aproximativ 730 de milioane de euro. Potrivit altor cercetări, francezii ar fi, de asemenea, mai înclinaţi decât vecinii lor europeni să îşi consulte medicul în cazul unor tulburări ale dispoziţiei sufleteşti. Să fie, oare, o atitudine care explică enormele prescrieri de antidepresive?
Italia, împotriva curentului
În Peninsula Italică, anchetele efectuate în privinţa depresiei relevă o tendinţă opusă celei din celelalte ţări de pe Bătrânul Continent. Un studiu realizat de Journal of American Medical Association, în asociaţie cu OMS şi Universitatea Harvard, demonstrează că, în Italia, proporţia persoanelor afectate de tulburări psihologice este de 11 la sută, adică mai puţin cu trei procente faţă de media europeană, de 14 la sută. Italienii continuă, însă, să fie puţin informaţi în această chestiune. Sensibilizarea opiniei publice constituie o prioritate, căci doar 26 la sută dintre italienii care suferă de depresie se adresează unui specialist. (Café Babel, Rompres)
