Obstacolele care apar în momentul votului sunt legate de sensibilităţi culturale şi religioase, ce determină puncte de vedere extrem de divergente, pentru că, de fapt, nimeni nu doreşte adoptarea unei recomandări obligatorii pentru statele membre ale Consiliului Europei în această problemă.
Comisia estimează că abordarea acestei probleme nu poate fi aceeaşi pentru toate ţările membre. Scopul este de a pune în practică o veritabilă politică de asistenţă la sfârşitul vieţii, care să nu trezească bolnavului dorinţa de a i se pune capăt zilelor, prin folosirea de paliative şi îngrijirea la domiciliu. De asemenea, pentru a reduce practicarea ilegală a eutanasiei şi în absenţa unui cadru juridic, drepturile bolnavului trebuie clar definite, el trebuie să-şi cunoască dreptul de a refuza terapiile propuse şi să-şi exprime voinţa înainte de a nu mai putea face acest lucru, printr-un „testament de viaţă”.
Consiliul Europei are vocaţia de a proteja demnitatea fiinţelor umane şi drepturile ce decurg de aici, ceea ce presupune interdicţia de a provoca în mod intenţionat moartea. Două state membre ale Consiliului Europei - Olanda şi Belgia - au adoptat totuşi legi în favoarea eutanasiei, iar sondajele de opinie arată că în multe ţări majoritatea celor intervievaţi s-au pronunţat de asemenea favorabil, cel puţin în cazuri particulare şi limitate. Pe de altă parte, în anumite ţări eutanasia este practicată în afara oricărei reglementări şi în pofida oricărei interdicţii oficiale. (Rompres)
