Cel mai important pas care s-a făcut în domeniul sanitar a fost cel privind aşezarea sistemului sanitar pe alte baze, cât mai aproape de standardele europene. Principalul scop al reformei este accesul egal la îngrijirile de sănătate, cât şi calitatea actului medical şi a serviciilor medicale. Pentru atingerea acestui scop este necesară o finanţare corespunzătoare, dar şi o gestionare eficientă a fondurilor. Din punct de vedere medical, reforma pune accent pe profilaxie.
Ministrul a făcut referire la faptul că legea schimbă modul de abordare în medicina primară, asistenţa medicală spitalicească şi managementul spitalelor, toate aceste trei domenii apropiind România de ţările din Uniunea Europeană.
Eugen Nicolăescu a luat în discuţie faptul că medicii de familie sunt o verigă importantă în diminuarea costurilor spitaliceşti, principala lor menire va fi aceea de a preveni şi trata boala în faza incipientă, în felul acesta evitându-se internările costisitoare şi care se pot rezolva în ambulatoriu.
Ministrul sănătăţii a decis ca medicul de familie să fie plătit pe măsura noilor atribuţii, astfel că în noul contract-cadru pe 2007 valoarea punctului pentru medicina primară a crescut semnificativ, cu 40 la sută per cap, ceea ce înseamnă că valoarea punctului pentru medicina primară a crescut la 51 la sută.
De asemenea, valoarea pentru orice serviciu oferit de medicul de familie a crescut cu 6,5 la sută. În premieră, medicii de familie vor fi plătiţi pentru serviciile acordate pacienţilor cu diabet tip II, insuficienţă cardiacă cronică, hipertensiune cu accident-vascular cerebral, a mai spus ministrul.
Au fost alese aceste boli având în vedere incidenţa mare în rândul populaţiei. Totodată, medicii de familie vor întocmi liste cu cetăţenii neasiguraţi şi vor fi plătiţi pentru serviciile prestate acestora în cadrul unor boli cu potenţial endemo-epidemic mare.
În opinia ministrului sănătăţii, dezvoltarea medicinii de familie împreună cu managementul eficient al spitalelor este calea pentru diminuarea pierderilor şi presiunilor financiare din sistemul spitalicesc.
În urma concursului de acum o lună, în spitale au fost instalaţi primii manageri profesionişti, a mai menţionat ministrul sănătăţii. El a subliniat că anul 2006 s-a încheiat fără datorii la nivelul spitalelor.
O altă măsură importantă din cadrul reformei remarcată de Nicolăescu a fost cea a schimbării modului de finanţare a spitalelor, aceasta fâcându-se nu ca până acum după prietenii politice sau bugete istorice, ci conform unor indicatori de performanţă.
În contractul-cadru pe 2007, ale cărui norme au fost finalizate, este prevăzută o creştere a fondurilor spitalelor cu 15 la sută. Va fi stabilit un tarif naţional de caz ponderat, acesta va fi corectat în funcţie de particularităţile fiecărui spital.
Eugen Nicolăescu a reliefat faptul că un buget mai mare, lipsa datoriilor şi manageri profesionişti este imposibil să nu se regăsească în creşterea calităţii actului medical şi serviciilor medicale, managerii având datoria să redimensioneze bugetul între salarii şi medicamente şi materiale sanitare.
Referitor la degrevarea financiară a spitalelor se poate vorbi de schimbări legislative radicale pe care le-au luat în asistenţa medicală de urgenţă. Ministerul Sănătăţii Publice a preluat finanţarea unităţilor de primire-urgenţă din spitale, degrevând fondul naţional unic al asigurărilor de sănătate. De asemenea, asistenţa medicală de urgenţă este gratuită pentru toţi cetăţenii, indiferent că sunt asiguraţi sau nu. Legea pune bazele unui sistem integrat de asistenţă medicală de urgenţă, cum ar fi construcţia reţelei de opt spitale regionale de urgenţă şi a 20 de spitale judeţene de urgenţă, fiecare cu alte competenţe corespunzătoare clasificării.
Eugen Nicolăescu a mai precizat că a semnat contractul de prestări servicii pentru realizarea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate necesare pentru proiectarea, construcţia şi dotarea cu echipamente medicale a celor opt spitale regionale şi 20 judeţene de urgenţă. (Rompres)