Cele mai multe dintre articolele publicate despre
terapia prin înfometare sunt scrise de către indivizi care cel mai probabil
niciodată nu au sărit niciodată peste vreuna dintre mese. Metoda înfometării în
scop curativ se foloseşte de foarte mult timp şi a fost în realitate
împrumutată din lumea animalieră, informează site-ul bulgar Actualno.com.
Foarte multe animale nu mănâncă atunci când sunt bolnave sau rănite, dar nici
în timpul hibernării sau al somnului de vară (în climatul
tropical). Astfel, o serie de experimente au arătat că înfometarea duce la
prelungirea duratei de viaţă precum şi la îmbunătăţirea sănătăţii. Dar acest
proces trebuie să se realizeze numai în anumite condiţii.
Foarte multe persoane se plâng că nu au cum să renunţe la mâncare, deoarece consumă foarte multă energie la muncă, la şcoală, în îngrijirea copiilor şi în cadrul activităţilor casnice. Această opinie este corectă dacă este vorba de o înfometare pe timp îndelungat, terapie care este valabilă pentru unele boli grave (diabet zaharat, afecţiuni ale articulaţiilor, migrene, astmă, colită, ulcer, afecţiuni ale inimii şi ale circulaţiei, afecţiuni ale aparatului digestiv).
Dar dacă scopul curei dvs. este de a creşte economia organismului, de a mări durata de viaţă, de a permite sistemului digestiv să facă o pauză pentru a putea curăţa sângele de reziduuri, atunci înfometarea pe o perioadă de la o zi la cinci zile este metoda cea mai eficace. Acordaţi atenţie faptului că dacă pe perioada curei senzaţia de oboseală din cauza celor cinci zile de foame apare cumva şi dacă duceţi un regim normal de viaţă. Atunci există alte cauze (în afara foamei) şi trebuie să vă consultaţi cu un specialist.
Dacă nu credeţi în această terapie atunci acordaţi atenţie următorilor factori:
Herodot scria că egiptenii, "oamenii cei mai sănătoşi dintre toţi muritorii", propuneau drept metodă de însănătoşire foamea (de trei ori pe lună) şi curăţarea organismului de toxine prin provocarea unor stări de vomă şi clismă.
Filosoful şi matematicianul Pitagora ţinea 40 de zile de post, în tot acest timp consumând doar apă. Socrate şi Platon ţineau regulat cursuri de înfometare, metodă care în opinia lor îi ajuta să ajungă la "un nivel superior de clarviziune, perspicacitate mentală".
În secolul al XX-lea foarte mulţi dintre susţinătorii foamei au dorit să afle cam ce cantitate de muncă pot realiza în timpul cât stau fără să se hrănească. O parte dintre ei erau sportivi şi s-a dovedit a fi foarte activi înregistrând chiar şi succese remarcabile în cadrul competiţiilor sportive.
Câteodată este destul de dificil să credem acest lucru şi, din această cauză, fiecare trebuie să se convingă singur de veridicitatea acestui fenomen. Rezultatele studiului arată că în timpul înfometării mintea devine mai limpede, corpul se umple de energie, iar oboseala şi lipsa de vlagă dispar. Omul parcă se încarcă, se alimentează cu optimism şi are sentimentul unei eliberări inexplicabile.
Dar toate elementele analizate mai sus nu fac referire la o înfometarea de lungă durată. În cazul în care cineva doreşte o cură de lungă durată trebuie să discute în prealabil cu un dietetician, care să-i ofere asistenţă medicală, precum şi un regim zilnic asociat cu proceduri de curăţare a organismului de toxine.
Ce ne oferă în mod concret înfometarea de scurtă durată?
Această metodă ne oferă o curăţare de toxine a organismului. Din cauza unei lipse continue a substanţelor hrănitoare, organismul tinde să păstreze tot ceea ce are nevoie, dar acest fapt se poate asigura în contul prelucrării tuturor elementelor de care nu are nevoie. Este vorba de o asigurare a vieţii în condiţiile înfometării, astfel că organismul prelucrează şi arde substanţele pe care le-a acumulat în aşa-numita rezervă. Viteza de pierdere a kilogramelor este individuală pentru fiecare organism, dar de obicei se poate slăbi în medie cam un kilogram pe zi.
O regulă de bază este ca la începerea şi terminarea acestei cure de înfometare să se aibă grijă ca o zi sau două înainte şi o zi sau două după să se consume doar alimente vegetale. În timpul curei nu trebuie să se consume nici un fel de aliment, ci doar apă (1,5-2 litri). Cantitatea de lichide este reglată de fiecare persoană în parte.
Oamenii care au trecut printr-o cură de înfometare au observat că numai în primele două zile apare o senzaţie uşoară de foame. (Rompres)
Foarte multe persoane se plâng că nu au cum să renunţe la mâncare, deoarece consumă foarte multă energie la muncă, la şcoală, în îngrijirea copiilor şi în cadrul activităţilor casnice. Această opinie este corectă dacă este vorba de o înfometare pe timp îndelungat, terapie care este valabilă pentru unele boli grave (diabet zaharat, afecţiuni ale articulaţiilor, migrene, astmă, colită, ulcer, afecţiuni ale inimii şi ale circulaţiei, afecţiuni ale aparatului digestiv).
Dar dacă scopul curei dvs. este de a creşte economia organismului, de a mări durata de viaţă, de a permite sistemului digestiv să facă o pauză pentru a putea curăţa sângele de reziduuri, atunci înfometarea pe o perioadă de la o zi la cinci zile este metoda cea mai eficace. Acordaţi atenţie faptului că dacă pe perioada curei senzaţia de oboseală din cauza celor cinci zile de foame apare cumva şi dacă duceţi un regim normal de viaţă. Atunci există alte cauze (în afara foamei) şi trebuie să vă consultaţi cu un specialist.
Dacă nu credeţi în această terapie atunci acordaţi atenţie următorilor factori:
Herodot scria că egiptenii, "oamenii cei mai sănătoşi dintre toţi muritorii", propuneau drept metodă de însănătoşire foamea (de trei ori pe lună) şi curăţarea organismului de toxine prin provocarea unor stări de vomă şi clismă.
Filosoful şi matematicianul Pitagora ţinea 40 de zile de post, în tot acest timp consumând doar apă. Socrate şi Platon ţineau regulat cursuri de înfometare, metodă care în opinia lor îi ajuta să ajungă la "un nivel superior de clarviziune, perspicacitate mentală".
În secolul al XX-lea foarte mulţi dintre susţinătorii foamei au dorit să afle cam ce cantitate de muncă pot realiza în timpul cât stau fără să se hrănească. O parte dintre ei erau sportivi şi s-a dovedit a fi foarte activi înregistrând chiar şi succese remarcabile în cadrul competiţiilor sportive.
Câteodată este destul de dificil să credem acest lucru şi, din această cauză, fiecare trebuie să se convingă singur de veridicitatea acestui fenomen. Rezultatele studiului arată că în timpul înfometării mintea devine mai limpede, corpul se umple de energie, iar oboseala şi lipsa de vlagă dispar. Omul parcă se încarcă, se alimentează cu optimism şi are sentimentul unei eliberări inexplicabile.
Dar toate elementele analizate mai sus nu fac referire la o înfometarea de lungă durată. În cazul în care cineva doreşte o cură de lungă durată trebuie să discute în prealabil cu un dietetician, care să-i ofere asistenţă medicală, precum şi un regim zilnic asociat cu proceduri de curăţare a organismului de toxine.
Ce ne oferă în mod concret înfometarea de scurtă durată?
Această metodă ne oferă o curăţare de toxine a organismului. Din cauza unei lipse continue a substanţelor hrănitoare, organismul tinde să păstreze tot ceea ce are nevoie, dar acest fapt se poate asigura în contul prelucrării tuturor elementelor de care nu are nevoie. Este vorba de o asigurare a vieţii în condiţiile înfometării, astfel că organismul prelucrează şi arde substanţele pe care le-a acumulat în aşa-numita rezervă. Viteza de pierdere a kilogramelor este individuală pentru fiecare organism, dar de obicei se poate slăbi în medie cam un kilogram pe zi.
O regulă de bază este ca la începerea şi terminarea acestei cure de înfometare să se aibă grijă ca o zi sau două înainte şi o zi sau două după să se consume doar alimente vegetale. În timpul curei nu trebuie să se consume nici un fel de aliment, ci doar apă (1,5-2 litri). Cantitatea de lichide este reglată de fiecare persoană în parte.
Oamenii care au trecut printr-o cură de înfometare au observat că numai în primele două zile apare o senzaţie uşoară de foame. (Rompres)
