O echipă de arheologi a identificat rămăşiţe ale
celor mai vechi oameni moderni descoperiţi până în prezent pe teritoriul
Europei în Peştera Muierii. Cele şase oase umane descoperite în peştera
românească au fost datate ca provenind de acum 30.000 de ani şi deşi aparţin
speciei Homo sapiens, ele prezintă caracteristici morfologice tipice omului de
neanderthal ceea ce susţine ipoteza procreării între membrii celor două specii,
informează BBC.com consultat de Rompres.
Detaliile acestei descoperiri au fost publicate în jurnalul ştiinţific american Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) şi au ridicat noi întrebări cu privire la locul omului de neanderthal în arborele genealogic al umanităţii.
Aceste rămăşiţe omeneşti fosilizate au fost descoperite în Peştera Muierii în 1952, dar până în prezent nu au fost reevaluate şi nu se ştia adevărata valoare a acestei descoperiri în condiţiile în care foarte puţine rămăşiţe mai vechi de 28.000 de ani ale primilor oameni moderni au fost descoperite în Europa.
Erik Trinkaus de la Washington University din St. Louis şi colegii săi au reuşit să facă o datare cu carbon a acestor fosile, reuşind să le analizeze şi forma anatomică. Conform noilor date aceste fosile datează de peste 30.000 de ani şi prezintă caracteristicile anatomice ale omului modern, Homo sapiens.
Totuşi profesorul Trinkaus şi colegii săi au identificat la aceleaşi fosile şi prezenţa unor trăsături morfologice comune "verilor primari" ai lui Homo Sapiens, oamenii de neanderthal sau Homo neanderthalensis.
Cele mai vechi rămăşiţe fosile ale unor oameni de neanderthal descoperite pe teritoriul Europei datează de acum peste 400.000 de ani. La apogeul răspândirii acestei specii umanoide, aceşti vânători-culegători cu trupul puternic şi îndesat dominau o largă arie de habitat din Arhipelagul Britanic şi până în Peninsula Iberică, din regiunea Israelului modern şi până în Uzbekistan.
Omul modern se pare că a pătruns în Europa acum 40.000 de ani şi a convieţuit timp de 10.000 de ani cu oamenii de neanderthal care apoi au dispărut brusc de pe Bătrânul Continent. Ultimii reprezentanţi ai oamenilor de neanderthal au dispărut din ultimul areal populat de această specie din Peninsula Iberică în urmă cu 24.000 de ani.
Întrebarea care se pune este cum au dispărut oamenii de neanderthal. Majoritatea paleontologilor consideră că aceştia au dispărut neputând face faţă concurenţei în aceaşi areal a oamenilor moderni cu un creier mai mare şi cu o capacitate de organizare socială net superioară. Reevaluarea oaselor descoperite în Peştera Muierii care prezintă trăsături morfologice comune atât lui Homo sapiens cât şi lui Homo neanderthalensis reprezintă o confirmare a ipotezelor unui grup mai restrâns de paleoantropologi care susţin că populaţia de neanderthalieni a fost asimilată de cea a oamenilor moderni, contribuind la zestrea genetică comună a umanităţii.
Neanderthalienii au populat Europa timp de sute de mii de ani, iar echipa profesorului Trinkaus a reuşit să evidenţieze câteva trăsături anatomice ale fosilelor descoperite în România care sunt caracteristice acestei specii de oameni primitivi deşi fosilele în sine aparţin fără îndoială unor oameni moderni.
Printre aceste caracteristici neanderthaliene identificate la membrii speciei Homo sapiens ale căror rămăşiţe au fost descoperite în Peştera Muierii se numără "bulbul occipital" - o umflătură la baza craniului, precum şi alte trăsături ale maxilarului şi omoplatului care indică o încrucişare între cele două specii de umanoizi.
"Aceste date întregesc mozaicul genetic al primilor oameni moderni din Europa şi demonstrează dinamismul complex al modelului reproductiv uman în perioada în care primii reprezentanţi ai speciei Homo sapiens cucereau Europa", susţine profesorul Trinkaus în materialul publicat în jurnalul PNAS.
"Varianta eliminării prin concurenţă a oamenilor de neanderthal din arealul geografic comun nu mai poate fi susţinută", a mai adăugat el.
De altă parte, profesorul Clive Gamble, de la Royal Holloway din Londra, susţine că deşi descoperirea şi reevaluarea rămăşiţelor fosilizate din Peştera Muierii oferă informaţii extraordinar de importante despre primii oameni moderni din Europa, ipoteza încrucişării dintre Homo sapiens şi neanderthalieni trebuie privită în continuare cu circumspecţie.
"Întrebarea care persistă cu privire la aceste caracteristici identificate la rămăşiţele de Homo sapiens descoperite în Peştera Muierii este dacă nu cumva ele sunt rezultatul 'aventurilor' dintre membrii acestei populaţii şi femeile neanderthaliene sau sunt pur şi simplu trăsăturile definitorii ale unei populaţii mai robuste de Homo sapiens", a declarat el. "Cred că singura modalitate de a afla adevărul este prin analizarea ADN-ului acestor fosile şi compararea cu cel al altor fosile de Homo sapiens şi de Homo neanderthalensis", a mai adăugat paleoantropologul britanic.
Detaliile acestei descoperiri au fost publicate în jurnalul ştiinţific american Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) şi au ridicat noi întrebări cu privire la locul omului de neanderthal în arborele genealogic al umanităţii.
Aceste rămăşiţe omeneşti fosilizate au fost descoperite în Peştera Muierii în 1952, dar până în prezent nu au fost reevaluate şi nu se ştia adevărata valoare a acestei descoperiri în condiţiile în care foarte puţine rămăşiţe mai vechi de 28.000 de ani ale primilor oameni moderni au fost descoperite în Europa.
Erik Trinkaus de la Washington University din St. Louis şi colegii săi au reuşit să facă o datare cu carbon a acestor fosile, reuşind să le analizeze şi forma anatomică. Conform noilor date aceste fosile datează de peste 30.000 de ani şi prezintă caracteristicile anatomice ale omului modern, Homo sapiens.
Totuşi profesorul Trinkaus şi colegii săi au identificat la aceleaşi fosile şi prezenţa unor trăsături morfologice comune "verilor primari" ai lui Homo Sapiens, oamenii de neanderthal sau Homo neanderthalensis.
Cele mai vechi rămăşiţe fosile ale unor oameni de neanderthal descoperite pe teritoriul Europei datează de acum peste 400.000 de ani. La apogeul răspândirii acestei specii umanoide, aceşti vânători-culegători cu trupul puternic şi îndesat dominau o largă arie de habitat din Arhipelagul Britanic şi până în Peninsula Iberică, din regiunea Israelului modern şi până în Uzbekistan.
Omul modern se pare că a pătruns în Europa acum 40.000 de ani şi a convieţuit timp de 10.000 de ani cu oamenii de neanderthal care apoi au dispărut brusc de pe Bătrânul Continent. Ultimii reprezentanţi ai oamenilor de neanderthal au dispărut din ultimul areal populat de această specie din Peninsula Iberică în urmă cu 24.000 de ani.
Întrebarea care se pune este cum au dispărut oamenii de neanderthal. Majoritatea paleontologilor consideră că aceştia au dispărut neputând face faţă concurenţei în aceaşi areal a oamenilor moderni cu un creier mai mare şi cu o capacitate de organizare socială net superioară. Reevaluarea oaselor descoperite în Peştera Muierii care prezintă trăsături morfologice comune atât lui Homo sapiens cât şi lui Homo neanderthalensis reprezintă o confirmare a ipotezelor unui grup mai restrâns de paleoantropologi care susţin că populaţia de neanderthalieni a fost asimilată de cea a oamenilor moderni, contribuind la zestrea genetică comună a umanităţii.
Neanderthalienii au populat Europa timp de sute de mii de ani, iar echipa profesorului Trinkaus a reuşit să evidenţieze câteva trăsături anatomice ale fosilelor descoperite în România care sunt caracteristice acestei specii de oameni primitivi deşi fosilele în sine aparţin fără îndoială unor oameni moderni.
Printre aceste caracteristici neanderthaliene identificate la membrii speciei Homo sapiens ale căror rămăşiţe au fost descoperite în Peştera Muierii se numără "bulbul occipital" - o umflătură la baza craniului, precum şi alte trăsături ale maxilarului şi omoplatului care indică o încrucişare între cele două specii de umanoizi.
"Aceste date întregesc mozaicul genetic al primilor oameni moderni din Europa şi demonstrează dinamismul complex al modelului reproductiv uman în perioada în care primii reprezentanţi ai speciei Homo sapiens cucereau Europa", susţine profesorul Trinkaus în materialul publicat în jurnalul PNAS.
"Varianta eliminării prin concurenţă a oamenilor de neanderthal din arealul geografic comun nu mai poate fi susţinută", a mai adăugat el.
De altă parte, profesorul Clive Gamble, de la Royal Holloway din Londra, susţine că deşi descoperirea şi reevaluarea rămăşiţelor fosilizate din Peştera Muierii oferă informaţii extraordinar de importante despre primii oameni moderni din Europa, ipoteza încrucişării dintre Homo sapiens şi neanderthalieni trebuie privită în continuare cu circumspecţie.
"Întrebarea care persistă cu privire la aceste caracteristici identificate la rămăşiţele de Homo sapiens descoperite în Peştera Muierii este dacă nu cumva ele sunt rezultatul 'aventurilor' dintre membrii acestei populaţii şi femeile neanderthaliene sau sunt pur şi simplu trăsăturile definitorii ale unei populaţii mai robuste de Homo sapiens", a declarat el. "Cred că singura modalitate de a afla adevărul este prin analizarea ADN-ului acestor fosile şi compararea cu cel al altor fosile de Homo sapiens şi de Homo neanderthalensis", a mai adăugat paleoantropologul britanic.
