În România, 6,5-7% din populaţie este purtărtor de
virus hepatitic C, a declarat pentru Rompres prof. dr. Adrian Streinu-Cercel,
directorul Institutului de Boli
Infecţioase "Matei Balş". Dintre persoanele care fac infecţie
acută cu virusul C, 80% rămân purtători
de virus, 60% putând să facă ciroză
cronică, iar o parte dintre aceştia pot dezvolta cancer hepatic, a explicat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.
Se cunoaşte că hepatita virală C în formă cronică produce leziuni hepatice, ceea ce duce la nefuncţionarea ficatului sau la cancer de ficat. Mulţi pacienţi rămân nediagnosticaţi din cauza naturii simptomelor, care includ oboseală, anxietate şi dureri musculare sau alte dureri combinate.
Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel a subliniat că lipsa unui vaccin şi din cauză că persoanele afectate nu realizează că sunt infectate face ca numărul purtătorilor de virus să fie mare. Virusul se poate transmite prin sânge, produse din sânge, sex neprotejat şi prin injectare de droguri. Un procent de 60-70% dintre persoanele care îşi injectează droguri au hepatită C, a menţionat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.
Cinci dintre cei mai importanţi factori de decizie în domeniul sănătăţii din Parlamentul European au înaintat o Declaraţie despre hepatită Parlamentului European, subliniind necesitatea acţiunilor-cheie la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene (UE), pentru combaterea acestei ameninţări crescânde la adresa sănătăţii publice.
Membrii Parlamentului European, dr. Jolanta Dickute (Lituania), John Bowis (Marea Britanie), Stephen Hughes (Marea Britanie), Frederique Ries (Belgia) şi dr. Thomas Ulmer (Germania), au transmis Consiliului şi Comisiei Europene mai multe solicitări: recunoaşterea hepatitei C ca o problemă urgentă de sănătate publică; adoptarea unei Recomandări a Consiliului asupra screening-ului hepatitei C asigurând diagnosticul precoce şi accesul într-o mai mare măsura la tratament şi îngrijiri; să răspundă Recomandării Raportului Parlamentului European din iunie 2006 cu privire la protecţia muncitorilor europeni din domeniul sănătăţii de infecţiile cu sânge provocate de rănile prin înţepături cu ace; înlesnirea viitoarelor cercetări asupra tratamentului pentru pacienţii infectaţi cu hepatita C şi HIV şi/sau hepatita B, în concordanţă cu prevederile celui de-al şaptelea Program Cadru de Cercetare iniţiativa este susţinută de către Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Boli de Ficat (ELPA).
Preşedintele ELPA, Nadine Piorkowsky a explicat că "pentru a veni în întâmpinarea multiplelor variaţii ale screening-ului, diagnosticului şi managementului hepatitei C în interiorul Uniunii Europene, o abordare la nivelul întregii Uniuni este vitală pentru pacienţi".
Parlamentarul Jolanta Dickute, medic şi coordonator al Declaraţiei, a adaugat că "o notorietate mai mare şi o mai bună cunoaştere sunt esenţiale pentru controlul extinderii bolii, mai ales în Centrul şi Estul Europei".
Dr. Dickute a evidenţiat şi rata crescută a dublei infecţii cu hepatita C şi HIV: "Am greşi dacă am lua în considerare doar una dintre boli, fără a ţine cont şi de cealaltă", a spus parlamentarul european.
Paul de Raeve, secretar general al Asociaţiei Europene a Asistentelor (EFN), care a avut o contribuţie deosebită la realizarea Raportului Parlamentului European asupra rănilor provocate de înţepături cu ace, la începutul acestui an, consideră binevenită iniţiativa. "Riscul de infectare cu hepatita C în timpul rănirii cu obiecte ascuţite contaminate este de 1 din 30 de lucrători din acest domeniu. Măsuri crescute în cadrul UE pot ajuta la prevenirea acestor potenţiale răniri fatale", a spus Paul de Raeve.
Membrii Parlamentului European trebuie să semneze Declaraţia scrisă până pe 20 februarie, pentru a asigura succesul acesteia.
Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri urgente pentru combaterea hepatitei virale C, în condiţiile în care se aşteaptă ca numărul tumorilor la ficat să crească cu 200%, între 2010-2015.
Hepatita virală C afectează aproximativ 200 de milioane de oameni în întreaga lume, iar 12 milioane dintre aceştia sunt cetăţeni europeni.
Se cunoaşte că hepatita virală C în formă cronică produce leziuni hepatice, ceea ce duce la nefuncţionarea ficatului sau la cancer de ficat. Mulţi pacienţi rămân nediagnosticaţi din cauza naturii simptomelor, care includ oboseală, anxietate şi dureri musculare sau alte dureri combinate.
Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel a subliniat că lipsa unui vaccin şi din cauză că persoanele afectate nu realizează că sunt infectate face ca numărul purtătorilor de virus să fie mare. Virusul se poate transmite prin sânge, produse din sânge, sex neprotejat şi prin injectare de droguri. Un procent de 60-70% dintre persoanele care îşi injectează droguri au hepatită C, a menţionat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.
Cinci dintre cei mai importanţi factori de decizie în domeniul sănătăţii din Parlamentul European au înaintat o Declaraţie despre hepatită Parlamentului European, subliniind necesitatea acţiunilor-cheie la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene (UE), pentru combaterea acestei ameninţări crescânde la adresa sănătăţii publice.
Membrii Parlamentului European, dr. Jolanta Dickute (Lituania), John Bowis (Marea Britanie), Stephen Hughes (Marea Britanie), Frederique Ries (Belgia) şi dr. Thomas Ulmer (Germania), au transmis Consiliului şi Comisiei Europene mai multe solicitări: recunoaşterea hepatitei C ca o problemă urgentă de sănătate publică; adoptarea unei Recomandări a Consiliului asupra screening-ului hepatitei C asigurând diagnosticul precoce şi accesul într-o mai mare măsura la tratament şi îngrijiri; să răspundă Recomandării Raportului Parlamentului European din iunie 2006 cu privire la protecţia muncitorilor europeni din domeniul sănătăţii de infecţiile cu sânge provocate de rănile prin înţepături cu ace; înlesnirea viitoarelor cercetări asupra tratamentului pentru pacienţii infectaţi cu hepatita C şi HIV şi/sau hepatita B, în concordanţă cu prevederile celui de-al şaptelea Program Cadru de Cercetare iniţiativa este susţinută de către Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Boli de Ficat (ELPA).
Preşedintele ELPA, Nadine Piorkowsky a explicat că "pentru a veni în întâmpinarea multiplelor variaţii ale screening-ului, diagnosticului şi managementului hepatitei C în interiorul Uniunii Europene, o abordare la nivelul întregii Uniuni este vitală pentru pacienţi".
Parlamentarul Jolanta Dickute, medic şi coordonator al Declaraţiei, a adaugat că "o notorietate mai mare şi o mai bună cunoaştere sunt esenţiale pentru controlul extinderii bolii, mai ales în Centrul şi Estul Europei".
Dr. Dickute a evidenţiat şi rata crescută a dublei infecţii cu hepatita C şi HIV: "Am greşi dacă am lua în considerare doar una dintre boli, fără a ţine cont şi de cealaltă", a spus parlamentarul european.
Paul de Raeve, secretar general al Asociaţiei Europene a Asistentelor (EFN), care a avut o contribuţie deosebită la realizarea Raportului Parlamentului European asupra rănilor provocate de înţepături cu ace, la începutul acestui an, consideră binevenită iniţiativa. "Riscul de infectare cu hepatita C în timpul rănirii cu obiecte ascuţite contaminate este de 1 din 30 de lucrători din acest domeniu. Măsuri crescute în cadrul UE pot ajuta la prevenirea acestor potenţiale răniri fatale", a spus Paul de Raeve.
Membrii Parlamentului European trebuie să semneze Declaraţia scrisă până pe 20 februarie, pentru a asigura succesul acesteia.
Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri urgente pentru combaterea hepatitei virale C, în condiţiile în care se aşteaptă ca numărul tumorilor la ficat să crească cu 200%, între 2010-2015.
Hepatita virală C afectează aproximativ 200 de milioane de oameni în întreaga lume, iar 12 milioane dintre aceştia sunt cetăţeni europeni.
