Peste două treimi dintre români (70%) consideră
că starea lor de sănătate este satisfăcătoare, bună sau foarte bună, potrivit
unui sondaj realizat de Institutul de
Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române. În timp, este vizibilă o
oarecare deteriorare a evaluărilor pozitive faţă de anii 1990-1992 şi o
stabilitate a aprecierilor în ultimii ani. Privitor
la relaţiile de familie, peste 85% dintre români conisderă că relaţiile din
familie sunt bune şi foarte bune. Este aspectul vieţii cel mai înalt apreciat,
variaţiile în timp în acest domeniu nefiind semnificative.
Satisfacţia faţă de viaţa de zi cu zi reliefează că o mare parte dintre oameni (40%) se declară fie mulţumiţi, fie foarte mulţumiţi de viaţa lor în anul 2006, acesta fiind cel mai înalt nivel al satisfacţiei înregistrat pe parcursul tranziţiei. Deşi în general nivelul satisfacţiei nu poate fi considerat mare, o treime dintre subiecţi declarându-se nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de viaţa lor, datele arată o uşoară tendinţă pozitivă în raport cu anul 1999.
Pe de altă parte, satisfacţia faţă de realizările în viaţă relevă că peste 65% dintre respondenţi sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de aceasta, şi doar 33% nu au o părere bine conturată în această privinţă.
În ceea ce priveşte securitatea personală, aproape 40% consideră că este ridicată şi foarte ridicată, în timp ce 27,6% consideră că este foarte scăzută şi scăzută, şi numai 32,5% apreciază acest indicator drept satisfăcător.
Cercetarea calităţii vieţii în România s-a realizat în perioada 1990-1999 şi în anii 2003-2006, pe eşantioane reprezentative la nivel naţional, stratificat, probabilistic, multistadial, cuprinzând populaţia de peste 18 ani.
Mărimea eşantionului este cuprinsă între 1.000 şi 1.500 de subiecţi, iar eroarea teoretică este de plus/minus 3, la o probabilitate de 0,95. (Rompres)
Satisfacţia faţă de viaţa de zi cu zi reliefează că o mare parte dintre oameni (40%) se declară fie mulţumiţi, fie foarte mulţumiţi de viaţa lor în anul 2006, acesta fiind cel mai înalt nivel al satisfacţiei înregistrat pe parcursul tranziţiei. Deşi în general nivelul satisfacţiei nu poate fi considerat mare, o treime dintre subiecţi declarându-se nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de viaţa lor, datele arată o uşoară tendinţă pozitivă în raport cu anul 1999.
Pe de altă parte, satisfacţia faţă de realizările în viaţă relevă că peste 65% dintre respondenţi sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de aceasta, şi doar 33% nu au o părere bine conturată în această privinţă.
În ceea ce priveşte securitatea personală, aproape 40% consideră că este ridicată şi foarte ridicată, în timp ce 27,6% consideră că este foarte scăzută şi scăzută, şi numai 32,5% apreciază acest indicator drept satisfăcător.
Cercetarea calităţii vieţii în România s-a realizat în perioada 1990-1999 şi în anii 2003-2006, pe eşantioane reprezentative la nivel naţional, stratificat, probabilistic, multistadial, cuprinzând populaţia de peste 18 ani.
Mărimea eşantionului este cuprinsă între 1.000 şi 1.500 de subiecţi, iar eroarea teoretică este de plus/minus 3, la o probabilitate de 0,95. (Rompres)
