Suplimentarea dietei cu acid folic se pot dovedi o
metodă simplă şi ieftină de reducere a riscului de stop cardiac şi atac
cerebral, conform unui nou studiu, preluat de agenţia de presă ANI. Potrivit
studiului, acidul folic poate scădea nivelul de homocisteină, un aminoacid din
sânge, a cărui creştere în concentraţie este considerată una dintre principalele
factori de risc ale bolilor cardiovasculare.
David Wald şi colegi de la ªcoala de Medicină din Londra şi Spitalul Barts au examinat toate studiile precedente privind influenţa homocisteinei asupra apariţiei bolilor cardiovasculare. Potrivit cercetătorilor britanici, majoritatea studiilor au avut drept concluzie faptul că un nivel ridicat al substanţei este într-o legătură strâsă cu aceste afecţiuni.
Prin urmare, autorii studiului au tras concluzia că, din moment ce acidul folic reduce concentraţiile de homocisteină, suplimentarea dietei cu acid folic va reduce riscul de infarct şi atac cerebral.
Acidul folic (numit şi folat, acid folinic, folacin sau acid pteroilglutamic) a fost extras pentru prima oară în anul 1964 din frunzele de spanac (numele provine din cuvântul latin "folium"- frunză), descoperindu-se că este esenţial în prevenirea anemiei la animale. Mai târziu, s-a constatat că, adăugat în alimentaţia femeilor însărcinate, reduce riscul apariţiei problemelor de tub neural la nou-născuţi.
Acidul folic contribuie la formarea celulelor sănătoase şi are un rol extrem de important în prevenirea anomaliilor sistemului nervos şi ale coloanei vertebrale la făt. Fiind o substanţă hidrosolubilă, acidul folic nu rămâne prea mult timp în organism, motiv pentru care se impune o suplimentare zilnică.
Se găseşte atât sub formă naturală, în legumele verzi (brocoli, spanac) şi în unele fructe şi sucuri (sucul de portocale), cât şi sub formă sintetică, în diverse complexe vitaminice şi în produsele alimentare fortificate, precum pâinea sau fulgii de cereale cu conţinut bogat în vitamine. (Rompres)
David Wald şi colegi de la ªcoala de Medicină din Londra şi Spitalul Barts au examinat toate studiile precedente privind influenţa homocisteinei asupra apariţiei bolilor cardiovasculare. Potrivit cercetătorilor britanici, majoritatea studiilor au avut drept concluzie faptul că un nivel ridicat al substanţei este într-o legătură strâsă cu aceste afecţiuni.
Prin urmare, autorii studiului au tras concluzia că, din moment ce acidul folic reduce concentraţiile de homocisteină, suplimentarea dietei cu acid folic va reduce riscul de infarct şi atac cerebral.
Acidul folic (numit şi folat, acid folinic, folacin sau acid pteroilglutamic) a fost extras pentru prima oară în anul 1964 din frunzele de spanac (numele provine din cuvântul latin "folium"- frunză), descoperindu-se că este esenţial în prevenirea anemiei la animale. Mai târziu, s-a constatat că, adăugat în alimentaţia femeilor însărcinate, reduce riscul apariţiei problemelor de tub neural la nou-născuţi.
Acidul folic contribuie la formarea celulelor sănătoase şi are un rol extrem de important în prevenirea anomaliilor sistemului nervos şi ale coloanei vertebrale la făt. Fiind o substanţă hidrosolubilă, acidul folic nu rămâne prea mult timp în organism, motiv pentru care se impune o suplimentare zilnică.
Se găseşte atât sub formă naturală, în legumele verzi (brocoli, spanac) şi în unele fructe şi sucuri (sucul de portocale), cât şi sub formă sintetică, în diverse complexe vitaminice şi în produsele alimentare fortificate, precum pâinea sau fulgii de cereale cu conţinut bogat în vitamine. (Rompres)
